Tunelul Robeşti-Câineni, stadiu de lucru. Se avansează cu 10-12 metri pe zi

Autor: Florin Răvdan

Secţiunea 2, care măsoară peste 31 de kilometri, ca şi secţiunea 3, cu o lungime de peste 37 de kilometri, reprezintă partea cea mai dificilă din punct de vedere tehnic a viitoarei şosele de mare viteză, întrucât cele mai multe dintre lucrări sunt în zona montană şi au un grad de complexitate ridicat sau, cum spune responsabilul de proiect pe sectorul Boiţa-Cornetu, Kutlu Katar, este o zonă cu "tot ce doreşti şi nu doreşti".

Practic, conform contractului, antreprenorii turci de la Mapa-Cengiz au de executat, până la finele anului 2028, şapte tuneluri şi 48 de poduri, pasaje şi viaducte, lucrări care implică tăierea muntelui, decopertări, diguri de protecţie, rigole, în condiţiile în care circa 10 kilometri din traseu reprezintă numai viaducte.

În prezent se lucrează în mai multe zone, tunelul de la Robeşti, al şaselea în ordinea dispunerii pe traseu, fiind una dintre lucrările în care s-au făcut progrese în ultimele săptămâni, conform constructorului, în fiecare dintre cele două galerii ale tunelului fiind deja străpunşi aproximativ 300 de metri, scrie Agerpres.

"La acest moment, 350 metri sunt străpunşi în galeria dreaptă, iar la cealaltă 320 de metri sunt străpunşi. La fiecare dintre galerii străpungem zilnic undeva la 10-12 metri. În aprilie 2026 plănuim să le deschidem. Se lucrează 24 de ore din 24, cu 60 de muncitori şi 25 de utilaje diferite. Terenul este exact aşa cum ne-am aşteptat şi nu cred să întâmpinăm vreo dificultate, pentru că, până acum, totul este aşa cum am prevăzut", explică Kutlu Katar.

Graficul lucrărilor este cel stabilit

Pe şantierul de la Robeşti, deschis la sfârşitul lunii octombrie anul trecut, se lucrează zi şi noapte. Zona ce urmează să fie detonată este pregătită meticulos, iar în fiecare galerie se efectuează în fiecare zi cel puţin două explozii controlate.

"Frontul este încărcat cu exploziv de ultimă generaţie. Utilizăm aproximativ 150-160 de kilograme de material exploziv per detonare. În total, pentru o zi întreagă de lucrări consumăm 360 de kilograme de exploziv, iar în fiecare galerie progresăm între trei şi patru metri zilnic', detaliază Alexandru Gabor, reprezentantul firmei din România responsabilă cu aceste detonări.

Din perspectiva Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Craiova, lucrările de pe şantierul Robeşti respectă graficul stabilit, iar dacă ritmul actual se menţine, în scurt timp se va vedea la propriu şi luminiţa de la capătul tunelului.

"Mai bine zis se va vedea luminiţa de la mijlocul tunelului, pentru că antreprenorul turc va începe zilele următoare şi dinamitarea pe capătul dinspre Sibiu. Va fi o lucrare complexă: se va dinamita simultan în patru puncte într-o singură zi. Destul de complex şi destul de periculos, cu ghilimele de rigoare, dar totul este sub control, totul este foarte bine organizat. Avem o echipă românească pentru aceste lucrări, o echipă cu experienţă care, după cum aţi văzut, lucrează foarte repede, lucrează foarte bine şi în siguranţă", a declarat reprezentantul DRDP Craiova, Cristi Tudor.

Primul tunel din Vâlcea construit cu explozibil

Acesta a adăugat că la Robeşti se construieşte, practic, primul tunel de autostradă din judeţul Vâlcea în care săpătura se face cu ajutorul materialelor explozive.

"Dincolo de cele două galerii principale, vor fi excavate şi galerii secundare de intervenţie. Acestea servesc drept căi de evacuare în eventualitatea unui incident nedorit în tunel. Sincer, sperăm ca acestea să nu fie folosite niciodată. Va fi un tunel extrem de bine monitorizat şi foarte bine echipat pe partea de siguranţă rutieră', asigură reprezentantul Drumurilor Naţionale.

Totodată, antreprenorul precizează că tunelul Robeşti nu este singurul obiectiv aflat în derulare. În prezent au fost iniţiate şi săpăturile pentru realizarea portalurilor de intrare la tunelurile Boiţa, Balota şi Lazaret, dar se lucrează şi la viaductele dinspre lotul 1. În total, în aceste zone sunt mobilizaţi circa 410 muncitori. Cei mai mulţi, 200, au fost aduşi din Turcia, 64 din ţări asiatice precum Nepal, Sri Lanka sau India, şi doar 141 sunt români, în special din cele trei comune - Boiţa din judeţul Sibiu şi Câineni şi Racoviţa din judeţul Vâlcea - pe care le străbate acest segment de autostradă.

"Din cauza CNAIR-ului nu am găsit forţă de muncă în zonă", adaugă constructorul turc, mai în glumă, mai în serios. "Au deschis foarte multe proiecte. De la Sibiu până la Piteşti, aproximativ 5 miliarde de euro investiţii. De la Sibiu până la Braşov, iar, peste un miliard de euro investiţii. Asta înseamnă o mare nevoie de forţă de muncă şi toată lumea poate să găsească un loc de muncă imediat, lângă casă. Adică, dacă lucrează la Vâlcea sau în Argeş nu-l putem aduce aici, pentru că omul are deja loc de muncă acolo. De exemplu, aici la Câineni cred că avem maxim 10 sau 15 angajaţi, pentru că nu sunt oameni şi pentru că nu toată lumea poate face orice", continuă Kutlu Katar, care preconizează că pe parcurs ce vor fi deschise şi alte şantiere pe traseu, vor mai avea nevoie de încă cel puţin 300 de angajaţi.

Antreprenorii turci spun însă că sunt pregătiţi pentru orice dificultate ce ar putea surveni în executarea lucrărilor, iar pentru a nu pierde timp preţios, au încheiat chiar şi contracte de închiriere a terenurilor pentru care CNAIR încă nu a reuşit să finalizeze procedurile de expropriere.

"De când am intrat pe terenuri, am auzit ce probleme au localnicii în legătură cu exproprierile, dar pe niciun teren nu am intrat fără voia lor. Ce am făcut? Până se finalizează exproprierile am închiriat terenurile lor. Marea majoritate a firmelor nu fac aşa ceva. În momentul de faţă, de la Boiţa până la Câineni, am închiriat peste 60 de parcele. Le-am închiriat pentru a nu avea probleme cu ei şi ca să nu stăm. Noi am venit să terminăm lucrarea asta şi nu avem nicio zi de pierdut aici. Toate negocierile şi închirierile de terenuri despre care vorbim s-au făcut de către personalul propriu şi tocmai de aceea am câştigat numeroşi prieteni în această zonă", explică antreprenorul turc.

În ceea ce priveşte termenul de finalizare al lucrărilor, turcii sunt oarecum rezervaţi şi spun că vor deschide acest lot de autostradă "aşa cum scrie în contract", deşi susţin că din punct de vedere tehnic nu mai există necunoscute pentru care să nu fi identificat soluţiile adecvate.

"Nu este cum se discută pe social media în ceea ce priveşte unele lucruri. Noi suntem două firme foarte mari în domeniu, dar totuşi este o construcţie de autostradă şi oricând putem avea nişte surprize. Am rezolvat multe dintre problemele identificate, iar aspectul cel mai important este că ne producem propriile materiale de construcţie şi nu depindem de alţi furnizori. Comparativ cu alte proiecte pe care le-am realizat, în opinia mea, nu cred să mai existe o altă lucrare care să concentreze atâtea tuneluri şi atâtea viaducte într-o zonă atât de restrânsă. Ne aflăm în inima Carpaţilor, traversăm râul Olt de cinci ori, de două, trei ori traversăm linia de cale ferată, adică orice doriţi şi nu doriţi există aici. Celelalte proiecte, la Sibiu, Făgăraş, de exemplu, sau pe alte segmente, se desfăşoară în câmp, unde spaţiul este generos. Aici, însă, la fiecare excavare trebuie să verificăm cu atenţie toate direcţiile - dreapta, stânga, în spate - pentru a ne asigura că nu există riscuri pentru nimeni şi că nu s-a produs niciun incident. Am fabricat cantităţi considerabile de parapete de protecţie şi încă producem, pentru că siguranţa oamenilor reprezintă prioritatea noastră absolută", a mai spus constructorul turc.

Contractul pentru construcţia secţiunii 2 a autostrăzii Sibiu-Piteşti are o valoare de 4,25 miliarde lei (fără TVA), cu finanţare europeană prin Programul Transport 2021-2027, iar termenul de finalizare a lucrărilor este în acest moment decembrie 2028.