Racheta New Glenn a Blue Origin a fost lansată cu succes pentru o misiune pe Marte, iar propulsorul a fost recuperat.
Racheta New Glenn a companiei Blue Origin, deţinută de fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a decolat joi din Florida transportând două sonde de recunoaştere marţiană în cel de-al doilea zbor al său. Propulsorul rachetei a fost recuperat după lansare, ceea ce reprezintă un progres major pentru Blue Origin, care se ambiţionează să rivalizeze cu SpaceX, compania lui Elon Musk, relatează dpa, AFP, Reuters și Agerpres.
"Este o zi istorică pentru Blue Origin", a declarat emoţionată vicepreşedinta companiei, Ariane Cornell, în timpul unei transmisiuni video.
La aproximativ 17 minute după decolarea rachetei de la Cap Canaveral, Florida, şi separarea la altitudine a celor două trepte - cea superioară continuându-şi traiectoria şi reuşind să lanseze misiunea ştiinţifică Escapade a NASA - propulsorul înalt de 17 etaje a reuşit să aterizeze pe o barjă amplasată de companie în Atlantic, numită "Jacklyn" în onoarea mamei lui Bezos, transmite şi Reuters.
O astfel de aterizare, extrem de complexă pentru un vehicul de asemenea dimensiuni, s-a desfăşurat sub aclamaţiile angajaţilor, conform imaginilor transmise live de Blue Origin. A fost a doua oară când compania a încercat o astfel de manevră, până acum reuşită doar de rivala sa SpaceX, care reutilizează de ani de zile propulsoarele rachetelor Falcon datorită acestor aterizări.
Musk a recunoscut realizarea Blue Origin, postând pe platforma sa X: "Felicitări @JeffBezos şi echipei @BlueOrigin!"
Racheta New Glenn, numită după primul astronaut american care a orbitat Pământul, are o înălţime de 98 de metri. Lansarea de joi fusese anterior amânată de două ori - o dată din cauza vremii nefavorabile şi o dată din cauza îngrijorărilor legate de posibilele efecte ale unei furtuni solare severe.
NASA a comunicat că cele două nave spaţiale gemene, denumite Blue şi Gold, ale misiunii ESCAPADE, desfăşurate din treapta a doua a rachetei, urmează să rămână într-o orbită apropiată de Pământ timp de aproximativ un an, înainte de a porni spre Marte în noiembrie 2026. Acestea ar trebui să ajungă pe planeta roşie în septembrie 2027 şi să înceapă o misiune ştiinţifică în 2028.
Prin această misiune, NASA urmăreşte să studieze, printre altele, atmosfera planetei Marte. Instrumentele de la bordul sondelor vor analiza modul în care vânturile solare interacţionează cu câmpul magnetic relativ slab al lui Marte şi cum această interacţiune a contribuit la pierderea atmosferei subţiri marţiene. Concluziile vor ajuta la explicarea motivului pentru care Marte, odinioară mai cald şi mai umed, a devenit o planetă deşertică şi a modului în care radiaţia solară afectează suprafaţa marţiană.
ESCAPADE (prescurtare de la Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers), fusese iniţial programată pentru lansare în octombrie 2024, dar a fost amânată din cauza întârzierilor în dezvoltarea rachetei New Glenn.
NASA a cheltuit aproximativ 55 de milioane de dolari pentru misiunea ESCAPADE - o sumă modestă în comparaţie cu programele sale spaţiale de miliarde de dolari - şi i-a plătit companiei Blue Origin 18 milioane de dolari pentru zborul rachetei New Glenn, potrivit datelor federale de achiziţii preluate de Reuters.
Racheta New Glenn, cu două trepte, se află în dezvoltare de mai bine de un deceniu. Treptele sunt montate una deasupra celeilalte şi sunt aprinse consecutiv pe măsură ce racheta traversează atmosfera Pământului. După separarea treptelor, prima treaptă, cea inferioară, este proiectată să revină şi să aterizeze vertical, pentru a putea fi reutilizată de cel puţin 25 de ori.
Primul zbor al rachetei New Glenn, programat iniţial pentru 2020, a fost amânat de mai multe ori. Acesta a avut loc în cele din urmă în ianuarie 2025. Deşi racheta a ajuns cu succes pe orbită, prima treaptă a ratat locul de aterizare.
Blue Origin încearcă să concureze cu SpaceX, ale cărei rachete sunt proiectate să fie parţial sau complet reutilizabile, ceea ce reduce considerabil costurile lansărilor şi deşeurile generate. Odată cu reuşita de joi, Jeff Bezos, care doreşte să-şi recupereze întârzierea faţă de Elon Musk, ar trebui să reuşească să accelereze ritmul lansărilor şi să le reducă costurile, comentează AFP.
Cei doi multimiliardari şi-au fondat fiecare la începutul anilor 2000 propria companie spaţială, însă Blue Origin a progresat mai lent decât SpaceX, care domină astăzi sectorul, în special din cauza unei abordări tehnice mai prudente. Blue Origin, fondată de Bezos în 2000, a fost cunoscută până de curând în principal pentru activitatea sa de turism spaţial, transportând pasageri înstăriţi până la marginea spaţiului cu racheta suborbitală New Shepard. Cu toate acestea, nu efectuase niciun zbor orbital înainte de lansarea inaugurală a New Glenn, în ianuarie.
Blue Origin a cheltuit miliarde de dolari pentru dezvoltarea rachetei New Glenn, o rachetă de clasă heavy-lift (capacitate mare de ridicare) concepută să devină vehiculul principal al companiei pentru transportul oamenilor şi al mărfurilor pe orbită. Racheta produce la decolare de două ori mai multă tracţiune decât Falcon 9 de la SpaceX şi aproximativ la fel ca vehiculul Falcon Heavy al SpaceX, oferind în acelaşi timp mai mult spaţiu pentru încărcătură decât rivalele sale.
Blue Origin furnizează, de asemenea, motoare pentru rachetele altor companii, inclusiv pentru Vulcan Centaur al United Launch Alliance, şi lucrează la un modul de aselenizare cu echipaj pentru programul lunar Artemis al NASA, precum şi la o staţie spaţială în colaborare cu alte entităţi.
Totuşi, Blue Origin mai are mult de recuperat pentru a ajunge din urmă SpaceX, care a lansat rachetele sale Falcon în aproape 280 de misiuni în ultimii doi ani, majoritatea servind propria afacere cu sateliţi Starlink. Compania lui Musk dezvoltă, de asemenea, racheta de generaţie următoare Starship, un gigant din oţel inoxidabil, proiectat să fie complet reutilizabilă şi să realizeze o gamă largă de misiuni, inclusiv zboruri către Lună şi Marte, precum şi extinderea reţelei de sateliţi Starlink.
Pe de altă parte, lansarea de joi s-a desfăşurat şi într-un context de competiţie sporită în jurul programului lunar Artemis. NASA, care intenţionează să trimită din nou americani pe Lună, a evocat în octombrie posibilitatea de a se dispensa de SpaceX din cauza întârzierilor, ceea ce poate reprezenta un avantaj potenţial pentru Jeff Bezos, care dezvoltă şi el un vehicul de aselenizare pentru agenţia spaţială americană.
De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, administraţia americană exercită o presiune considerabilă asupra NASA pentru a accelera programul său lunar, care a suferit în ultimii ani numeroase complicaţii şi întârzieri, scrie AFP. Sean Duffy, administrator interimar al NASA, a mers până la a evoca recent o "a doua cursă spaţială" între Washington şi Beijing, care îşi propune, de asemenea, să păşească pe solul lunar până în 2030, după cea dusă între Statele Unite şi Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
Prin programul Artemis, americanii urmăresc să stabilească o prezenţă umană durabilă pe Lună şi să pregătească terenul pentru viitoare misiuni spre Marte.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News