Zi decisivă la Strasbourg. Rezultatul votului moțiunii de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen

Autor: Andreea Deaconescu

Update 15:40. Opt eurodeputaţi români au votat joi pentru moţiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, doi s-au abţinut de la vot, iar 12 au votat împotrivă, în timp ce nu mai puţin de unsprezece, adică o treime, au fost absenţi la votul din plenul PE, transmite Agerpres. Printre cei care au votat pentru moțiunea de cenzură se află Gheorghe Piperea, Adrian Axinia, Claudiu Târziu, Georgiana Teodorescu, Şerban Dimitrie Sturdza, Cristian Terheş, Lui Lazarus şi Diana Iovanovici Şoşoacă. Cei doi eurodeputaţi români s-au abţinut, sunt Iuliu Winkler şi Lorant Vincze (ambii UDMR, membri în familia PPE).

Împotriva moţiunii au votat în total 12 eurodeputaţi români. Este vorba despre Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Virgil-Daniel Popescu şi Adina Vălean de la grupul PPE, Dan Barna şi Vlad Voiculescu de la grupul Renew, Andi Cristea, Claudiu Manda şi Ştefan Muşoiu din grupul S&D, respectiv Nicu Ştefănuţă, din grupul Verzilor, care este şi vicepreşedinte al Parlamentului European.

Update 13:07. Moțiunea de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost respinsă, cu 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri. Pentru a trece, era nevoie ca două treimi dintre cei 720 de eurodeputați să o susțină. Doar 553 de eurodeputați au fost prezenți.

„Procesul decizional a devenit opac și arbitrar, stârnind temeri privind abuzurile și corupția. Iar costul birocrației obsesive a Uniunii Europene, inclusiv în domenii precum combaterea schimbărilor climatice, a fost unul uriaș”, a declarat Piperea, inițiatorul moțiunii, în fața europarlamentarilor luni.

Update 13:04. Grupul Socialiștilor & Democraților (S&D) a decis să voteze împotriva moțiunii de cenzură de astăzi, însă sprijinul lor a venit cu o condiție clară: Ursula von der Leyen trebuie să promită că va proteja Fondul Social European în viitorul buget al UE.

Această „linie roșie” trasată de socialiști a fost cea care a asigurat în cele din urmă sprijinul celui de-al doilea cel mai mare grup din Parlamentul European, deși există în continuare parlamentari care ar putea alege să se abțină.

Update 13:00. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a dat startul votului asupra moțiunii de cenzură.

Știrea inițială

Moțiunea a fost inițiată de europarlamentari din extrema dreaptă, revoltați de felul în care Comisia a gestionat achizițiile de vaccinuri în timpul pandemiei (scandal cunoscut sub numele de „Pfizergate”). Pentru Ursula von der Leyen, faptul că este nevoită să meargă în fața aleșilor europeni și să se apere reprezintă deja o bornă nefericită, scrie sursa citată. La cei 66 de ani ai săi, lidera germană reușise până acum să se țină departe de agitația cotidiană a politicii de la Bruxelles.

În teorie, dacă moțiunea ar trece, von der Leyen ar fi obligată să demisioneze, împreună cu întreaga sa echipă de comisari. O miză uriașă, ce amintește de precedentul din 1999, când Jacques Santer și colegii săi au fost siliți să plece, după ce Partidul Socialist European și-a retras oficial sprijinul. Atunci, moțiunea de cenzură a eșuat, însă căderea Comisiei a venit la doar câteva săptămâni distanță.

Și totuși, similitudinile cu trecutul se opresc aici. Deși partidele de centru-stânga și liberale sunt iritate de apropierea lui von der Leyen de dreapta conservatoare, liderii grupurilor Renew și Socialiști & Democrați (S&D) au declarat răspicat că nu vor susține moțiunea. La rândul său, Manfred Weber, care conduce influentul grup PPE din care face parte și von der Leyen, și-a îndemnat europarlamentarii să fie prezenți pentru a arăta „un sprijin unanim” față de președinta Comisiei.

Dat fiind că pentru adoptarea moțiunii este nevoie de o majoritate de două treimi, votul de joi este, în realitate, „garantat să eșueze”. Însă chiar și așa, el transmite un semnal puternic pentru Ursula von der Leyen.

Pe de o parte, deputații europeni au învățat cât de simplu este, procedural, să lansezi o moțiune de cenzură — e nevoie doar de 72 de semnături. Faptul că inițiativa vine acum din partea extremei drepte a făcut ușor pentru partidele de centru să o respingă, în ideea de a nu alimenta aceste jocuri, pe care Weber le-a catalogat ca fiind lansate de „marionetele lui Putin”. Dar dacă, într-un scenariu viitor, S&D sau Verzii, nemulțumiți de renunțarea Comisiei la obiectivele climatice ori de un alt scandal ivit pe parcurs, ar decide să depună propria lor moțiune, situația s-ar putea complica serios. Chiar dacă atingerea pragului de două treimi ar rămâne dificilă, simpla existență a unei asemenea inițiative ar produce pagube politice considerabile.

De altfel, o altă amenințare majoră pentru von der Leyen o reprezintă riscul de a pierde sprijinul liberalilor și al social-democraților, fie total, fie parțial. O astfel de evoluție nu ar forța-o neapărat să demisioneze, dar i-ar face mult mai anevoioasă promovarea proiectelor legislative exact într-un moment în care fostul guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, avertizează că Europa se confruntă cu o „agonie lentă”.