Trump impune sancțiuni Curții Penale Internaționale, stârnind reacții la nivel global

Administrația Trump a luat o măsură drastică împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), introducând restricții economice și interdicții de călătorie pentru cei implicați în anchete vizând cetățeni americani și aliați ai SUA, precum Israelul. Decizia a provocat reacții puternice pe scena internațională, fiind întâmpinată atât cu critici dure, cât și cu unele voci de susținere.

Curtea Penală Internațională, responsabilă de investigarea crimelor de război, genocidului și altor atrocități grave, se află în centrul unei dispute diplomatice tensionate. Hotărârea lui Trump a coincis cu vizita la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu, vizat de un mandat emis de CPI în legătură cu ofensiva din Gaza. Cancelarul german Olaf Scholz a fost printre primii lideri europeni care au condamnat măsura, declarând că sancțiunile subminează eforturile internaționale de a trage la răspundere regimurile ce fac abuzuri. De asemenea, Antonio Costa, președintele Consiliului European, a avertizat că această decizie ar putea slăbi întregul sistem de justiție internațională.

În schimb, premierul ungar Viktor Orbán, un susținător fidel al lui Trump, a sugerat că este momentul ca Ungaria să-și reanalizeze apartenența la CPI. "Este momentul ca Ungaria să analizeze ce caută într-o organizație internațională aflată sub sancțiunile SUA! Noi vânturi bat în politica globală. Le numim tornada Trump", a scris Orbán pe platforma X.

Blocarea activelor și interdicții de acces în SUA

Potrivit unor surse Reuters, oficialii CPI s-au reunit de urgență la Haga pentru a evalua efectele sancțiunilor impuse de Washington. Restricțiile americane presupun înghețarea activelor din SUA ale persoanelor desemnate și interzicerea intrării acestora și a familiilor lor pe teritoriul american. Încă nu este clar cine va fi vizat direct, dar precedentul din 2020, când administrația Trump a sancționat procurorul CPI Fatou Bensouda pentru investigarea unor presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan, sugerează că măsurile ar putea fi extinse rapid.

Statele Unite, alături de China, Rusia și Israel, nu sunt membre ale CPI, iar această nouă escaladare vine după ce democrații din Senatul american au blocat recent un proiect de lege republican care propunea un regim clar de sancțiuni împotriva instanței internaționale. Între timp, CPI a luat măsuri preventive, oferind angajaților săi salarii în avans pentru a evita posibile blocaje financiare cauzate de sancțiuni.

Președinta instanței, judecătoarea Tomoko Akane, a declarat că sancțiunile ar putea afecta activitatea Curții în toate dosarele și situațiile analizate, punându-i însăși existența în pericol.

Tensiunile dintre CPI și marile puteri nu sunt o noutate. Anul trecut, Rusia a reacționat dur după ce instanța a emis un mandat de arestare pentru Vladimir Putin, acuzându-l de deportarea ilegală a copiilor ucraineni. Drept represalii, Moscova a interzis accesul procurorului-șef al CPI, Karim Khan, și l-a plasat, alături de doi judecători ai instanței, pe lista persoanelor urmărite de autoritățile ruse.

Decizia administrației Trump ridică semne de întrebare asupra viitorului relațiilor internaționale în materie de justiție penală, amplificând o fractură deja existentă între susținătorii și contestatarii CPI, potrivit Reuters.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News