Sfânta Cuvioasă Parascheva, a Moldovei luminătoare şi lauda întregii Ortodoxii, este sărbătorită în 14 octombrie. În această zi, credincioșii trebuie să respecte mai multe obiceiuri și tradiții. Zeci de mii de pelerini merg anual să se roage la moaște, la Iași.
În 14 octombrie se fac pomeni pentru morţii care nu şi-au găsit liniştea, au murit fără lumânare sau au fost îngropaţi fără preot. De Sfânta Paracheva nu se spală, nu se coase, nu se calcă şi nu se dă cu mătura. Se spune că există pericolul bolilor de ochi şi durerilor de cap. Bătrânii spun că pot să apară negi la mână, potrivit ph-online.ro.
De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce.Mai mult, se spune că în apropierea zilei de 14 octombrie, Sfânta Parascheva se arată în visele multora, uneori pentru alinarea celor bolnavi sau în suferinţe sufleteşti, alteori pentru a-i dojeni pe cei care fac rău.
În această zi, femeile însărcinate trebuie să împartă bucatele lor copiilor sărmani pentru a avea o naştere fără dureri şi pentru ca Sfânta să le păzească copii de deochi şi boală. Mai mult, se spune că persoanele care nu pot avea copii trebuie să se roage la Sfânta Paracheva pentru o minune, pentru a mijloci în fața lui Dumnezeu cauza respectivă.
Cine a fost Sfânta Parascheva
La 15 ani, aflându-se într-o biserică, a auzit cuvântul evanghelic "cine va vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie". Profund marcată, iese din biserică, îşi împarte hainele săracilor şi se hotărăşte să-şi dedice viaţa lui Hristos Dumnezeu. Astfel, a intrat într-o mânăstire de fecioare din oraşul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mânăstire, s-a dus apoi să viziteze mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului. La 25 de ani s-a reîntors în locurile natale şi s-a nevoit încă doi ani în biserica satului, după care a trecut la cele veşnice, potrivit Agerpres.
Câţiva ani mai târziu, în urma unor minuni petrecute la mormântul ei, moaştele sale au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, pentru închinare şi cinstire. Acolo au stat timp de 175 de ani.
Cum au ajuns moaștele Sfintei Parascheva la Iași
În anul 1223, ţarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea a strămutat moaştele Sfintei Parascheva la Târnovo, în Bulgaria. Din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, cultul Sfintei Parascheva a trecut şi la nordul Dunării, în cele trei ţări române.
În 1393, după ce Bulgaria a căzut în mâinile turcilor, moaştele sale au fost dăruite, pentru trei ani, lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti (1386-1418), ca apoi să ajungă în Serbia, la Belgrad, unde au rămas timp de 125 de ani. După ce turcii au ocupat şi Serbia, moaştele sale au fost duse la Constantinopol, unde au fost răscumpărate de Patriarhia Ecumenică cu 12 mii de ducaţi de aur, rămânând în catedrala patriarhală din Fanar timp de 120 de ani. În 1641, însă, acestea au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă a achitării datoriilor Patriarhiei către turci.
În acelaşi an, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, fiind aşezate cu cinste în biserica recent zidită, cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au fost scăpate ca prin minune de la un incendiu, fiind mai târziu transferate în noua Catedrală mitropolitană din Iaşi, unde se află şi astăzi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
