Când banii se scumpesc, automat se scumpește și nivelul de trai, iar Banca Națională a intervenit astăzi și a majorat dobânda cheie în speranța că va mai potoli inflația galopantă. Este a șaptea majorare de anul acesta.
În România, cei mai mulți bani se duc pe plata facturilor, aprovizionarea cu mâncare și pe locuință, în timp ce cheltuielile au crescut mai mult decât veniturile, se pare că ”a trăi de pe o zi pe alta” va deveni un ”sport” practicat de tot mai mulți români în perioada următoare, deoarece clasa de mijloc a societății va întări ca număr clasa celor săraci, sau, în termeni moderni, ”clasa celor vulnerabili”.
Pe acest subiect a intervenit și analistul economic Mircea Coșea la România TV care a precizat:
”Cei care au luat credite nu fac parte din populația defavorizată. În mare parte sunt reprezentanții clasei mijlocii. Ei au luat credite pentru că au vrut să își cumpere o casă sau altceva. Deci asistăm la un atac la clasa mijlocie care este motorul economic și social al societății. Deși ne-am chinuit ani de zile să o dezvoltăm, iată că acum ea va suferi. Ce se va întâmpla în continuare? Va fi o schimbare foarte importantă în bugetele de familie pentru că vor încerca să plătească ratele de teama pierderii garanției, care de obicei este casa. Vă rog să rețineți: veniturile nu au crescut în România, au crescut doar la primari, la cei care sunt în clasa superioară, dar prețurile au crescut foarte mult. Asta înseamnă că vor fi dezechilibre în bugetele de familie. Pentru a reuși să plătească rata, se va micșora destul de mult partea din venit rezervată hranei și vor dispărea aproape în totalitate niște cheltuieli pe care noi credeam că le facem ca reprezentanți ai unei societăți evoluate. Nu vom avea bani nici pentru educație, nici pentru spectacole, cărți, poate chiar nici pentru concedii, se vor micșora și cheltuielile pentru sănătate, adică o cădere nu a nivelului de trai, ci o cădere a condițiilor de viață. Puterea de cumpărare scade și nu inflația trebuie luată în calcul la creșterea pensiilor, ci căderea puterii de cumpărare pentru că inflația este de 15,3% oficial, dar, la bunurile de bază, la mâncare, inflația este de 30%. Vine o situație complicată pentru mai mulți dintre români decât cei pe care acum i-am considerat săraci”, a declarat analistul economic, Mircea Coșea pentru România TV.
Citește și:
Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară 5 octombrie 2022: S-a majorat rata dobânzii
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 octombrie 2022, a hotărât următoarele:
majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;
majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;
- păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
- menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. Creșterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuși în mare parte de scăderea prețului combustibililor (pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației petrolului), precum și de efectele de bază asociate evoluției prețurilor la energie.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susținut în primele două luni ale trimestrului III, dar încetinit în raport cu trimestrele precedente, urcând la 10,4 la sută în iulie, de la 9,8 la sută în iunie, și la 11,2 la sută în luna august, ușor peste nivelul prognozat, în principal sub influența unor noi creșteri ale prețurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție. Acestea au fost potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
