"Nu discutăm despre închiderea orașului, ci despre niște ordine și ordonanțe militare care se pot da în cadrul situației de urgență. Al doilea om în stat devine Ministru de Interne și în contextul acestei stări de urgență se pot lua anumite decizii: se închid anumite instituții, anumite restaurante, anumite mall-uri, se închide circulația, se pot face controale, se poate limita accesul în anumite zone. Sunt măsuri care se pot lua în contextul Stadiului 3, și în contextul crizei în Europa", a declarat Nelu Tătaru la Realitatea Plus.
Klaus Iohannis a decretat stare de urgență în România
Starea de urgență este reglementată de articolul 93 al Constituției României, dar și de Ordonanța de urgență numărul 1 din 1999. Ordonanța spune că starea de urgență se poate impune pe o perioadă de cel mult 30 de zile și prevede măsuri excepționale economice sau de ordine publică.
Iată ce spune articolul menționat din Legea fundamentală: „(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora."
Dacă Parlamentul încuviințează această stare de urgență, cadrul legal după care vor funcționa lucrurile este dat de OUG 1/1999.
Acest ultim act normativ stabilește foarte clar faptul că „Starea de asediu și starea de urgență sunt măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și siguranței naționale sau a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
