Scandal internațional: Franța dă Meta în judecată, UE amendează, iar Big Tech tace și face miliarde. Toți la percheziție europeană, dar profiturile rămân intacte

Ancheta, desfășurată pe parcursul unui an, a avut ca scop evaluarea conformității companiilor cu Digital Markets Act, un set de reguli intrat în vigoare în 2023, menit să faciliteze accesul companiilor mai mici pe piețele acaparate de giganții tehnologici. Comisia Europeană susține că prin aceste sancțiuni transmite un semnal clar că va aplica fără echivoc noile reguli, în ciuda reacțiilor critice din partea Statelor Unite. În februarie, președintele american Donald Trump a promis că „va apăra companiile americane de șantajul din străinătate”, catalogând Digital Markets Act drept o ingerință în afacerile SUA, potrivit Reuters.

Bruxelles vs giganții americani din tehnologie

Apple a reacționat rapid, calificând decizia drept incorectă și dăunătoare pentru consumatori. Meta, la rândul său, a condamnat decizia Comisiei, acuzând o abordare discriminatorie: „Comisia Europeană încearcă să dezavantajeze în mod artificial afacerile americane de succes, permițând în același timp companiilor chineze și europene să opereze conform unor standarde diferite”, a declarat Joel Kaplan, Chief Global Affairs Officer al Meta.

Motivarea Comisiei pentru cuantumul relativ modest al amenzilor, comparativ cu cele din mandatul precedentului comisar Margrethe Vestager, se leagă de perioada scurtă a încălcărilor, accentul pus pe conformare mai degrabă decât pe sancționare și dorința de a evita represaliile politice, potrivit unor surse confidențiale, menționate de Reuters.

În ceea ce privește Apple, executivul european a cerut companiei să elimine restricțiile tehnice și comerciale care împiedică dezvoltatorii de aplicații să îndrume utilizatorii către oferte mai ieftine în afara App Store-ului. Totodată, Apple a fost criticată pentru condițiile impuse în procesul de sideloading (instalarea de aplicații din surse externe) inclusiv pentru introducerea noii taxe numite Core Technology Fee, percepută ca o descurajare a dezvoltatorilor care aleg canale alternative de distribuție pe iOS.

Meta, în schimb, a fost sancționată pentru modelul său „plătește sau acceptă”, introdus în noiembrie 2023. Acesta presupunea că utilizatorii Facebook și Instagram puteau alege între un serviciu gratuit, susținut prin reclame personalizate pe baza datelor personale, sau unul plătit, fără publicitate. Modelul a fost modificat ulterior, în noiembrie 2024, pentru a reduce volumul de date personale utilizate. Meta poartă în prezent discuții cu executivul european pentru a evalua dacă versiunea actualizată respectă prevederile Digital Markets Act.

Este de remarcat că, în ciuda acestor amenzi, ele par nesemnificative în raport cu profiturile uriașe ale companiilor vizate. În 2024, profitul brut anual al Meta a fost de 134,34 miliarde de dolari. În anul precedent, compania raportase un profit brut de 108,943 miliarde de dolari. Apple, la rândul său, a fost deja implicată într-un litigiu fiscal cu UE, pierzând o luptă de lungă durată și fiind obligată să plătească 13 miliarde de euro în taxe în mod retroactiv către Irlanda – o măsură menită să corecteze ceea ce Comisia a numit un „aranjament fiscal preferențial” care i-a permis companiei să plătească aproape zero impozite timp de un deceniu.

În paralel, alte companii mari din tehnologie se află pe radarul autorităților europene. Google și rețeaua X a lui Elon Musk riscă sancțiuni pentru presupuse încălcări ale Digital Markets Act.

Grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European a transmis miercuri, după decizia amendării companiilor, că sancționarea companiilor americane din sectorul tehnologic în baza regulilor de concurență digitală nu este suficientă. 

„Comisarul pentru concurență Teresa Ribera a demonstrat că Uniunea Europeană poate opri abuzul de putere de piață practicat de Apple în cadrul App Store-ului”, a declarat eurodeputatul maltez Alex Agius Saliba, membru al grupului S&D, potrivit POLITICO.

În același timp, Saliba a făcut apel la Henna Virkkunen, responsabilă cu aplicarea Digital Services Act și membră a Partidului Popular European (PPE), să finalizeze rapid investigațiile aflate în curs împotriva TikTok, Meta și rețelei X, deținută de Elon Musk. „Dorim să vedem aceeași abordare din partea doamnei Virkkunen în ceea ce privește Digital Services Act și încheierea anchetelor privind încălcările comise de X, TikTok și Meta, legate de normele care protejează cetățenii noștri în mediul online”, a adăugat Saliba.

Meta, vizată de procese intentate de instituții media franceze

În plus, un număr de circa 200 de instituții media din Franța, printre care se numără posturi de televiziune, radiouri și publicații importante, au intentat o acțiune în justiție împotriva gigantului tehnologic american Meta, compania-mamă a Facebook, acuzând-o de practici publicitare ilegale bazate pe colectarea abuzivă a datelor personale ale utilizatorilor, potrivit Der Standard.

Printre reclamanți se numără jucători de prim rang din mass-media franceză, cum ar fi TF1 – cel mai mare canal de televiziune din țară –, postul public Radio France și cotidianul „Le Figaro”. Avocații care îi reprezintă au transmis miercuri că Meta a propus utilizatorilor „publicitate direcționată” care s-a bazat pe „colectarea masivă și ilegală a datelor personale ale acestora”.

Potrivit acuzațiilor, Meta ar fi colectat aceste informații fără să informeze în mod clar utilizatorii și fără să obțină consimțământul necesar, încălcând astfel în mod grav Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) al Uniunii Europene.

Avocații reclamanților susțin că Meta, prin utilizarea acestor date și prin publicitatea personalizată, a atras cea mai mare parte a investițiilor din publicitatea digitală, în detrimentul instituțiilor media. Acest lucru a afectat profund echilibrul economic al pieței, prejudiciind grav veniturile publicațiilor franceze. „Fără aceste practici neloiale, instituțiile media franceze ar fi beneficiat de o cotă semnificativ mai mare din investițiile în publicitatea digitală”, au declarat reprezentanții legali ai reclamanților.

În plângere se subliniază și faptul că Meta și Google dețin împreună 75% din piața publicității online, un sector esențial pentru finanțarea presei. Mai mult, „publicitatea constituie partea covârșitoare a veniturilor Meta, reprezentând 98% din cifra sa de afaceri la nivel global”, potrivit acelorași surse.

Reclamanții solicită daune compensatorii pentru pierderile economice considerabile provocate de aceste practici considerate neloiale și cer ca justiția să impună limite clare în modul în care giganții tehnologici pot exploata datele personale ale utilizatorilor în scopuri comerciale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News