România ar urma să primească joi acceptul statelor membre pentru a intra în Schengen în etape începând cu 2023, la termene precise, însoțite de câteva condiționalități, au declarat pentru G4Media surse oficiale.
Ar fi vorba de măsuri care vor întări controalele la graniţe, dar şi o implicare mai mare a Comisiei Europene prin intermediul Frontex. Aceste măsuri, cerute expres de Austria, ar avea rolul de a oferi o cale de ieşire cancelarului Karl Nehammer, care până miercuri a fost vehement în refuzul acceptării României şi Bulgariei în Schengen.
Conform România TV, intrarea în Schengen ar urma să se desfăşoare în etape. În luna martie, ar putea intra aeroporturile din România în Schengen, în timp ce graniţele terestre ar urma să se deschidă complet abia din luna octombrie 2023.
Margaritis Schinas, vicepreşedintele CE: România, Croaţia şi Bulgaria, pregătite de Schengen. Ezitările sunt doar de ordin politic
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, spune că ezitările privind acceptarea României, Bulgariei şi Croaţiei în Schengen sunt doar de ordin politic.
"Lăsați-mă se repet ceea ce Comisia Europeană a spus, public, de multe ori: Croația, Bulgaria și România sunt tehnic pregătite să intre în Schengen. Au făcut tot ceea ce le-am cerut și sunt pregătiți. Micile ezitări care mai există sunt politice. Suntem mai puternici, nu mai slabi prin extinderea Schengen, ceea ce înseamnă un mai mare și mai bun control. Sper că bunul simț și mintea deschisă vor avea de câștigat și vom avea o decizie", a declarat Margaritis Schinas, citat de zcj.ro. VEZI AICI MAI MULTE
Aderarea la Schengen. România merge la vot în JAI. Hartmann: Strategie foarte bună, dar Austria nu e singură...
Analistul de politică externă H.D Hartmann a lăudat strategia României de a merge la vot în JAI pentru aderarea la Schengen, dar avertizează că Austria nu este singura care ni se opune.
"Din punctul meu de vedere, sunt sub 5% şanse să intrăm în Schengen pe 8 decembrie. Eu când am auzit, din surse de la Bruxelles, că România şi Bulgaria nici măcar nu vor intra pe ordinea de zi a întâlnirii de la JAI, am spus că e o problemă. Aceasta ar fi însemnat o amânare pentru februarie.
România cere vot. Dacă votul este negativ, iar veto-ul austriac e anunţat clar, fără dubii, pierdem încă cinci ani. Nu ştiu, în interesele fundamentale ale statului român, dacă impunerea unui vot este soluţia cea mai bună. Dar aici sunt strategiile ascunse.
Strategia este să se demonstreze că este vina unui singur stat. Am impresia că analiza este perfectă din punct de vedere al salvării a doua instituţii fundamentale statului român, preşedinţia şi biroul primului ministru. O strategie foarte bună, dar eludează interesul. Austria, oameni buni, nu e singură. În spatele Austriei sunt interese fundamentale care au intrat în coliziune cu creşterea importanţei României pe flancul estic. Nu m-ar mira ca într-o analiză adâncă să existe cel puţin alte două state europene, membre ale UE, care să sprijine pe ascuns poziţia Austriei", a declarat H.D Hartmann la Geostrategica.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
