Reportaj de Ziua Împotriva Abuzului de Droguri: „Te iubesc din corazon!”

Marți a fost  Ziua Internaţională împotriva Abuzului de Droguri şi a Traficului Ilicit. Prelungirea Ferentari. Pe o parte, un magazin cu geamuri fumurii vinde plicuri cu vise. Pe cealaltă parte, o ambulanţă. Doi băieţi şi o fată negociază cu oamenii strânşi în jurul maşinii: o seringă folosită în schimbul uneia sterile şi tocmai bune pentru injectat. Farmaciile mai vând seringi doar pe reţetă, sub protecţia scopului nobil de a descuraja consumul de droguri.

Autori: Covrig Roxana, Delcea Arina

O mamă cu părul blond vâlvoi se sprijină de uşa ambulanţei. Îşi aşteaptă rândul. Ia seringi curate pentru fata ei, imobilizată la pat. Vârsta fiicei? 21 de ani, o etapă în care colegii ei se bucură de vacanţa de după facultate. Ea stă în pat şi îşi aşteaptă doza. Mama ei, cu ochii în pământ, cu mersul tărăgănat din cauza  kilogramelor în plus şi cu faţa ridată, va veni în curând.

Un băiat scund ajunge în faţa „ghişeului” de seringi. După ce îşi ia cadoul, cere ceva pentru rană. Din instinct, îl măsurăm din cap până-n picioare. Răni deschise şi răni de altădată, deja cicatrizate parcă îi îmbracă trupul obosit. Vrea un plasture pentru o gaură care îi ajunge până la os. „Nu vă mai uitaţi aşa! E de la legale!”, spune brunetul.

Următorul! Vârsta şi numele mamei: toţi sunt întrebaţi acelaşi lucru. Laur: 27 de ani, dintre care: 8 ani de heroină, un an şi jumătate de legale, plus un an şi jumătate pauză între ele. Are 11 clase. De atunci, aşa îşi calculează vârsta. Laur vrea să se lase, dar „e tentaţia mare”, spune el. Îşi ia etnobotanice ca de la alimentară. O femeie înaltă cu părul permanent, îmbrăcată într-o rochie lungă, vaporoasă, trece pe lângă el a treia oară. Bolboroseşte mereu câte ceva: „ Au venit ăştia din Franţa să ne filmeze, ca să apărem nu ştiu cum la televizor!”. „Nu, mă, filmează drogurile lu’ Băseasca, de-aţi votat-o voi la europarlamentare!”, strigă Laur după femeia care deja se îndepărtase. El o vede pe Elena Băsescu vinovată, în parte, de comercializarea etnobotanicelor. De unde până unde? „N-a vrut ea să legalizeze marijuana? Marijuana, legale- tot aia!”. Laur n-a mai dormit de 60 de ore. Şi se vede: ochii pe jumătate închişi, sprijinit pe o maşină, cu mâinile lungi secţionate de la un cap la altul, Laur vorbeşte printre dinţi. Îi este greu, dar vorbeşte. Cere ajutorul Asociaţiei Române Anti-SIDA, care în fiecare zi le aduce seringi sterile, la colţ de stradă.

„Te iubesc din corazon!” cântă unul, dintre puţinii, care a rămas doar pe heroină. Este dedicaţie specială pentru Cristina Fierbinţeanu, psihologă şi coordonatoare a centrului ARAS din Colentina.  Fata zâmbeşte pe sub mustăţi, iar Dan Popescu, coordonatorul din teren, îl face atent, pe băiatul cu bustul gol, că este alergic la manele. Acelaşi Dan Popescu spune că unul dintre cele mai impresionante cazuri a fost al unnui cuplu consumator, care, în lipsa laptelui praf, i-au injectat bebeluşului lor heroină.

Angajaţii şi voluntarii ARAS se cunosc foarte bine cu cei care consumă droguri. Ferentari şi Rahova sunt considerate de către Cristina Fierbinţeanu, puncte fierbinţi, mai ales din cauza magazinelor de etnobotanice. Valentin Simionov, director executiv al Reţelei Române de Reducere a Riscurilor, asociaţie din care face parte şi ARAS, spune că militează pentru reducerea pedepselor consumatorilor de droguri. El crede că dependenţa trebuie tratată într-un centru special, nu într-o „facultate” multidisciplinară, precum penitenciarul. Simionov atrage şi el atenţia asupra pericolului etnobotanicelor, mai ales că în 2011, Institutul „Matei Balş” înregistra 114 cazuri noi de HIV în rândul consumatorilor de droguri. Această rată este de zece ori mai mare faţă de cea din anul precedent, în mare parte din cauza reorientării consumatorilor de heroină spre etnobotanice, substanţe legale, susceptibile de a avea efecte psihoactive, dacă urmărim terminologia din legea 194/2011. Numărul de injectări a crescut de la 3 la 5-10 pe zi, după apariţia fenomenului etnobotanice.

ARAS îşi propune să reducă riscurile de infecţie cu HIV sau hepatită, asociate consumului de droguri. Pentru a atinge acest obiectiv, se urmăresc trei etape: munca de teren, pentru schimbul de seringi şi atragerea consumatorilor spre centrul de tratare, servicii medicale în centrele fixe ale asociaţiei (din Colentina şi din Titan, pentru Bucureşti). Al treilea pas este integrarea socio-profesională a fostului consumator.

În cabinetul medicului Adrian Abagiu, coordonator al centrului, intră un tată disperat. Este ziua fiicei lui, consumatoare de droguri. După o discuţie de vreo 40 de minute, în care Abagiu îi explică paşii care trebuie urmaţi pentru recuperarea fetei, bărbatul iese din cabinet, urmat îndeaproape de specialist. Deschide ochii larg şi priveşte cu nesiguranţă spre medic: „O lăsăm, domn doctor, să plece astea trei zile la munte?”, întreabă tatăl. „O lăsăm, o lăsăm. Trei zile- n-are nimic!”, îl asigură doctorul, care mărturiseşte că a văzut mulţi părinţi disperaţi. Abagiu susţine că dependenţa chiar se poate trata, dar, fără psihoterapie, 90 % dintre consumatori recad în primul an. „Dependenţa este o boală cronică”, iar „ Nenorocirile astea de legale au apărut ca să-i omoare”, susţine medicul.

Marți, de Ziua Internaţională împotriva Abuzului de Droguri şi a Traficului Ilicit, Asociaţia Româna Anti-SIDA a sărbătorit prin deschiderea porţilor centrului lor. Marți am înţeles că „toate cazurile sunt deosebite în felul lor”, după cum spunea Dan Popescu, coordonatorul de teren al asociaţiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News