Regimul comunist din Cuba ar putea cădea în 15 zile, avertizează analiștii care urmăresc evoluția țării.
Cuba intră într-o cursă contra cronometru. Lipsa petrolului, presiunile externe și o economie deja sufocată împing insula spre una dintre cele mai periculoase perioade din ultimele decenii. Potrivit datelor citate de Financial Times, rezervele actuale de petrol ale țării ar mai putea acoperi doar câteva săptămâni de consum, iar consecințele politice ar putea fi majore.
Blocada americană impusă Venezuelei, dublată de presiunile Washingtonului asupra Mexicului, a tăiat Cubei accesul la două surse-cheie de petrol și păcură. Aceste importuri sunt vitale pentru producerea de electricitate. În condițiile în care producția internă este modestă, iar cererea rămâne ridicată, situația a devenit critică.
Economia cubaneză se află deja pe marginea prăpastiei. Fără livrări suplimentare de combustibil, criza ar putea escalada rapid, „încât ar putea amenința însăși existența regimului cubanez”, a declarat pentru Financial Times Nicholas Watson, consultant în cadrul firmei Teneo.
Datele Kpler arată că, în acest an, Cuba a primit doar 84.900 de barili de petrol, proveniți dintr-o singură livrare mexicană. Raportat la consumul zilnic, acest volum înseamnă aproximativ 3.000 de barili pe zi. Prin comparație, în 2025, importurile zilnice medii au ajuns la circa 37.000 de barili, de peste 12 ori mai mult, provenind de la mai mulți furnizori.
Dacă livrarea din ianuarie este adăugată celor aproximativ 460.000 de barili aflați în stoc la începutul anului, Cuba ar mai putea funcționa încă 15-20 de zile, estimează Victoria Grabenwöger, analist Kpler. Practic, regimul comunist din Cuba ar putea cădea în 15 zile dacă fluxul de petrol nu este reluat.
Problemele nu se opresc la petrol. Cuba se confruntă și cu o penurie severă de păcură, combustibil esențial pentru centralele electrice. Până la mijlocul anului 2025, singurul furnizor a fost Venezuela. Ultima livrare de acest tip a ajuns pe insulă în luna noiembrie.
Pe 11 ianuarie, la doar două zile după ultima livrare din Mexic și la o săptămână după capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro, Donald Trump a anunțat public că Havana nu va mai primi petrol. Declarația a amplificat tensiunile într-un moment deja exploziv.
Săptămâna aceasta, Trump a mers mai departe, afirmând că regimul cubanez este „foarte aproape de colaps”.
În lipsa unor transporturi noi de petrol în următoarele săptămâni, Cuba riscă o „criză gravă”, spune Jorge Piñon, expert în industrie petrolieră la Universitatea din Texas. Întreruperile masive de curent, deja frecvente, ar putea deveni aproape permanente în unele zone.
Chiar și fără restricțiile recente, insula traversează cea mai profundă și mai lungă criză economică de la instaurarea regimului comunist, în 1959. Impactul social este uriaș. Potrivit demografului Carlos Albizu-Campos, aproximativ un sfert din populație, peste 2,7 milioane de persoane, a părăsit țara începând din 2020.
Până recent, aproximativ 40% din petrolul Cubei provenea din Venezuela, la prețuri preferențiale. Situația s-a deteriorat accelerat la finalul anului trecut, când administrația Trump a instituit o blocadă navală împotriva Caracasului, iar navele americane au început să percheziționeze petroliere. Una dintre navele confiscate transporta peste un milion de barili de petrol destinați Cubei.
Mexicul a devenit anul trecut principalul furnizor al insulei. Însă SUA cer explicit oprirea vânzărilor de petrol către Havana. Pentru Mexico City, miza este complicată. Trump amenință cu acțiuni cvasi-militare împotriva cartelurilor de droguri, iar acordul de liber schimb dintre Mexic, SUA și Canada urmează să fie renegociat în acest an.
La nivel social, efectele sunt devastatoare. Aproape 90% dintre cubanezi trăiesc în sărăcie extremă, iar 70% nu reușesc să aibă zilnic cel puțin o masă completă, arată un sondaj realizat vara trecută de Observatorul Drepturilor Sociale. Peste 70% dintre respondenți indică lipsa alimentelor și întreruperile constante de electricitate drept principalele probleme. În unele regiuni, penele de curent pot dura 18 ore pe zi sau chiar mai mult.
Pe acest fond, regimul comunist din Cuba ar putea cădea în 15 zile nu mai pare doar o ipoteză teoretică. Este un scenariu pe care tot mai mulți analiști îl iau în calcul, într-o țară în care energia a devenit ultima linie de apărare a puterii politice.
CITEȘTE ȘI: Trump, anunț privind Venezuela: Când vor fi reluate legăturile comerciale aeriene
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News