Ramona Schenker, psiho-oncolog la Centrul de Oncologie și Radioterapie Sf. Nectarie Craiova, a vorbit despre minciună și a explicat că aceasta este o activitate cognitivă complexă a creierului, care implică procese precum controlul executiv, memoria de lucru și reglarea emoțională.

Potrivit acesteia, pentru a minți, creierul trebuie să cunoască adevărul, să îl inhibe și să construiască o versiune alternativă credibilă, în timp ce monitorizează reacțiile interlocutorului.

„Minciuna - una dintre cele mai sofisticate activități de supraviețuire ale creierului

1. Minciuna nu este doar un comportament moral sau social. Din perspectivă neuropsihologică, ea reprezintă o activitate cognitivă complexă care implică mai multe sisteme ale creierului și necesită un consum semnificativ de resurse mentale.

2. Pentru a minți, creierul trebuie mai întâi să cunoască adevărul. Apoi trebuie să inhibe răspunsul real și să construiască o versiune alternativă a realității care să fie coerentă și credibilă. Acest proces activează în special cortexul prefrontal, zona responsabilă de controlul executiv, planificare și inhibiție comportamentală.

3. În același timp, creierul trebuie să monitorizeze reacțiile interlocutorului, să mențină consistența poveștii și să gestioneze emoțiile asociate – de la anxietate până la sentimentul de vinovăție. Sunt implicate astfel rețele cognitive complexe: memoria de lucru, controlul inhibitor, teoria minții și reglarea emoțională.\4. Dintr-o perspectivă evolutivă, minciuna poate fi înțeleasă ca o strategie de adaptare socială. În anumite contexte, ea a servit ca mecanism de protecție: evitarea pedepsei, protejarea statutului social sau menținerea relațiilor. Copiii încep să dezvolte această capacitate relativ devreme, în jurul vârstei la care apare și abilitatea de a înțelege că ceilalți pot avea gânduri diferite de ale lor”, a scris Ramona Schenker.

VEZI ȘI: Patru mituri despre grăsime, demontate de experți

Ce arată studiile

Ramona Schenker a mai explicat că, potrivit studiilor, abilitatea de a minți este asociată cu un nivel ridicat de funcționare cognitivă și reflectă complexitatea mecanismelor creierului uman.

„5. Paradoxal, abilitatea de a minți necesită un nivel ridicat de funcționare cognitivă. Studiile din neuroștiințe arată că persoanele cu funcții executive bine dezvoltate pot construi minciuni mai elaborate, deoarece pot controla mai eficient informația și reacțiile comportamentale.

6. Minciuna nu este doar o abatere morală, ci și o expresie a complexității creierului uman. Ea reflectă capacitatea noastră de a modela realitatea socială, de a anticipa reacțiile celorlalți și de a naviga în dinamica relațiilor interumane.

Privită astfel, minciuna spune uneori mai multe despre mecanismele de supraviețuire ale minții decât despre caracterul unei persoane”, a scris Ramona Schenker pe pagina de Facebook.

VEZI ȘI: Top 50 cele mai bune orașe din lume în 2026: 19 sunt în Europa

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News