Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, avertizează că războiul din Orientul Mijlociu generează runde severe de volatilitate economică, cu implicații la nivel global.

Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, a vorbit, în cadrul conferinței "Tendințe Economice", găzduită la Banca Națională a României, despre efectele economice ale războiul din Orientul Mijlociu, explicând cum acest conflict generează runde severe de volatilitate economică, pe măsură ce piața petrolului reacționează rapid și tăios, cu implicații la nivel global, inclusiv în România, care deja era fragilă din punct de vedere economic. Totuși, acesta subliniază că "în cazul României, există totuși unele elemente de reziliență".

"Dependența energetică a României este semnificativ mai redusă în comparație cu majoritatea statelor europene. Nevoile de energie ale României au fost acoperite prin importuri în proporție de doar 30%, nivel comparabil cu Suedia, față de 39% în Cehia, 46% în Polonia și 49% în Ungaria, în timp ce dependența energetică medie la nivelul statelor Uniunii Europene se ridică la 57%.

VEZI ȘI: BNR, semnal de alarmă: Deficitele bugetare severe nu pot susține o creștere economică sănătoasă

Problemele înregistrate la începutul anului 2026

Începutul anului 2026 apare grevat de unele evoluții negative: industria – în scădere cu 3,9% în ianuarie, dar și cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul – în scădere cu 9,1%.

Evoluțiile din 2025 arată, totuși, și semne bune: economia își schimbă gradual sursele de creștere. Contribuția investițiilor la creșterea economică de 0,7% a fost de 1 punct procentual, mult superioară consumului, al cărui aport a fost de 0,4 puncte procentuale.

Estimăm că rata anuală a inflației headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului. Însă revenirea în cadrul țintei necesită, în continuare, timp și prudență în calibrarea politicilor economice.

Politica monetară se confruntă cu provocarea esențială de a evita să pună „sare pe rană” prin creșterea ratei dobânzii de referință, în pofida unor puseuri inflaționiste, dar și de a evita să pună „gaz pe foc”, într-un context financiar dominat de riscuri multiple.

Este imperativ să continuăm consolidarea bugetară, obiectiv care cere stabilitate politică și consecvență de decizie. Din păcate, și aceste exigențe par supuse volatilității, dacă ne raportăm la atmosfera tensionată care a însoțit aprobarea bugetului în Parlament.

Viceguvernatorul BNR: Pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni și neliniști se traduc direct în costuri financiare

În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni și neliniști se traduc direct în costuri financiare, prin creșterea dobânzilor la care ne împrumutăm, dar și prin presiuni sporite asupra cursului valutar.

Deficitul bugetar asumat de 6,2% din PIB nu include, atenție, riscurile în creștere ale tensiunilor globale actuale.

Bugetul pentru 2026 prevede alocări cu destinație investițională de 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Însă realizarea integrală a investițiilor asumate nu se poate face fără creșterea capacității administrative de implementare", a scris viceguvernatorul BNR, pe blogul său.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News