€ 5.0952 →
|
$ 4.3913 →
|
Război în Orientul Mijlociu. Donald Trump, alaturi de steagurile Iranului si Israelului.
Războiul din Orientul Mijlociu continuă în a 26-a zi, iar acest live text transmite, în timp real, cele mai importante informații, declarații și evenimente de ultimă oră.
Iranul va deschide 'un nou front', în cazul unei invazii terestre americane, în Bab el-Mandeb, o strâmtoare crucială pentru traficul maritim mondial, legând Marea Roşie de Golful Aden, a avertizat miercuri o sursă militară citată de agenţia iraniană Tasnim, potrivit AFP.
Singura poartă de acces direct spre Canalul Suez, 'Strâmtoarea Bab el-Mandeb se numără printre strâmtorile cele mai strategice din lume, iar Iranul deţine atât voinţa, cât şi capacitatea de a genera o ameninţare perfect credibilă împotriva ei', a prevenit sursa.
'Dacă inamicul va încerca o acţiune terestră pe insulele iraniene sau oriunde în altă parte pe teritoriul nostru, ori va încerca să impună costuri Iranului prin manevre navale în Golful Persic şi Marea Oman, noi vom deschide alte fronturi ca 'surpriză, a adăugat responsabilul militar citat de Tasnim.
Casa Albă a dat asigurări miercuri că discuţiile cu Iranul continuă pentru a se pune capăt războiului, după ce televiziunea de stat iraniană a transmis că Teheranul a respins un plan de pace propus de SUA, relatează AFP.
'Discuţiile continuă, ele sunt productive, aşa cum a declarat preşedintele (Donald Trump) luni', a afirmat purtătoarea de cuvânt a executivului american, Karoline Leavitt.
Pe de altă parte, ea a adăugat că preşedintele Trump este pregătit să 'dezlănţuie infernul' asupra Iranului dacă nu se va ajunge la un acord. 'Iranul ar trebui să evite să facă încă o dată un calcul greşit', a avertizat ea.
Purtătoarea de cuvânt a pus, însă, sub semnul întrebării conţinutul unui plan american în 15 puncte care a circulat larg în presă.
'Casa Albă nu a confirmat niciodată integralitatea acestui plan. Există anumite lucruri adevărate, dar unele articole pe care le citesc nu sunt în întregime factuale', a spus Karoline Leavitt.
Ea a mai afirmat că guvernul american nu şi-a stabilit un 'calendar' pentru reluarea traficului tancurilor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz.
Armata israeliană a anunţat miercuri că a lovit cu o zi înainte un centru de cercetare şi dezvoltare în legătură cu programul de submarine militare iraniene din Isfahan, în centrul Iranului, relatează AFP.
Forţele israeliene anunţaseră miercuri că au lansat o serie de atacuri aeriene în Isfahan, fără a preciza ţintele.
În timpul acestor atacuri, forţele aeriene israeliene "au vizat Centrul de cercetări subacvatice al regimului terorist iranian", a scris armata într-un comunicat, afirmând că aceste este singurul loc din Iran responsabil pentru proiectarea şi dezvoltarea de submarine şi de sisteme de sprijin pentru Marina iraniană.
Conform informaţiilor furnizate de contul X al armatei israeliene în limba persană, atacul a vizat o clădire din campusul Universităţii de Tehnologie Malek Ashtar, o instituţie subordonată Ministerului Apărării iranian, care dispune la Ispahan de o unitate de cercetare în domeniul ştiinţei şi tehnologiei subacvatice.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că ţara sa extinde "zona tampon" din Liban pentru a "înlătura ameninţarea cu rachete" din partea grupării Hezbollah, potrivit unei înregistrări video publicate de cabinetul său, relatează AFP.
"Am creat o adevărată zonă de securitate care previne orice infiltrare în Galileea şi la graniţa de nord (a Israelului). Extindem această zonă pentru a elimina ameninţarea reprezentată de rachetele antitanc şi pentru a crea o zonă tampon mai mare", a spus el în înregistrare.
Adresându-se oficialilor din localităţile din nordul Israelului, care sunt vizate neîncetat de tirurile Hezbollah din Libanul vecin, Netanyahu a reiterat că "problema destructurării Hezbollah rămâne una centrală".
"Este legată de confruntarea generală cu Iranul, care continuă în pofida a ceea ce se relatează în mass-media. Dar suntem hotărâţi să transformăm fundamental situaţia din Liban", a adăugat Netanyahu.
Hezbollah a intrat în războiul din Orientul Mijlociu pe 2 martie pentru a răzbuna moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei, ucis în prima zi a atacurilor israeliano-americane asupra Teheranului.
De atunci, Israelul a lansat represalii masive printr-o vastă campanie de lovituri aeriene asupra Libanului şi avans pe teren într-o zonă tampon de-a lungul frontierei, care au provocat peste o mie de morţi şi peste un milion de persoane strămutate.
Iranul încă analizează o propunere de plan de pace primită din partea SUA prin intermediul Pakistanului pentru a pune capăt războiului declanşat de SUA şi Israel, în pofida unui răspuns iniţial negativ, a declarat miercuri agenţiei Reuters un oficial iranian de rang înalt, care a dat de înţeles că, cel puţin până în prezent, Teheranul nu a respins categoric propunerea în toate elementele acesteia.
În declaraţiile lor publice, oficialii iranieni s-au manifestat vehement faţă de perspectiva oricăror negocieri cu administraţia preşedintelui american Donald Trump, mai ales că SUA şi Israelul au atacat Iranul chiar în timp ce erau negocieri în desfăşurare, în iunie anul trecut şi din nou la sfârşitul lunii februarie a acestui an.
Totuşi, o aparentă întârziere în transmiterea unui răspuns oficial către Pakistan, care a transmis Iranului din partea SUA o propunere de plan de pace în 15 puncte, pare să semnaleze că ar exista la Teheran unii responsabili care ar lua în considerare această propunere, fără ca acest lucru să însemne şi acceptarea condiţiilor puse acolo de SUA.
Comentariile oficialului iranian de rang înalt, conform căruia propunerea este încă în curs de examinare, deşi răspunsul iniţial "nu a fost pozitiv", par să contrazică relatările unor mass-media de stat iraniene, în special postul de televiziune Press TV, conform căruia un responsabil iranian a declarat că propunerea de plan american, pe care a descris-o drept "excesivă şi ruptă de realitatea eşecului SUA pe câmpul de luptă", a fost respinsă de Teheran, care în plus ar fi formulat propriile sale condiţii pentru încetarea războiului declanşat de SUA şi Israel.
Între timp, un oficial pakistanez de rang înalt din domeniul securităţii a declarat că Pakistanul l-a contactat pe ministrul de externe iranian Abbas Araghchi şi încă aşteaptă un răspuns oficial din partea acestuia.
"Iranienii ne-au spus că ne vor răspunde în seara aceasta. Mass-media (iraniană n.red) relatează că ei au spus "nu". Dar noi nu am primit nicio confirmare oficială din partea Iranului. Aşadar, încă aşteptăm. Toţi (responsabilii iranieni n.red) sunt în subteran (pentru a nu fi ucişi de bombardamente n.red) şi comunicarea este o mare provocare", a explicat un al doilea oficial pakistanez.
Un alt responsabil iranian de rang înalt a confirmat că Teheranul a primit o propunere şi a spus că negocierile, dacă se vor desfăşura, ar putea avea loc în Pakistan sau în Turcia.
Conform planului de pace propus de Washington, acesta cere Teheranului în special predarea întregului său stoc de uraniu îmbogăţit, demontarea principalelor infrastructuri nucleare, menţinerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, renunţarea la susţinerea unor grupări armate în regiune, limitarea numărului de rachete şi a razei de acţiune a acestora pentru a nu mai putea lovi Israelul, iar Iranul ar obţine în schimb ridicarea sancţiunilor internaţionale şi sprijin pentru programul său nuclear civil, potrivit cotidianului american New York Times.
Sursa iraniană citată de Press TV a mai afirmat că Teheranul şi-a prezentat propriile condiţii pentru încetarea războiului. Aceste condiţii includ încetarea completă a "agresiunii şi crimelor" comise de SUA şi Israel împotriva Iranului şi a aliaţilor acestuia, crearea unui mecanism care să garanteze că nu va fi declanşat un nou război împotriva Iranului, plata către acesta a unor reparaţii de război şi recunoaşterea suveranităţii Iranului asupra Strâmtorii Ormuz ca "un drept natural şi legal al Iranului".
Trump a anunţat luni că va amâna cu cinci zile atacurile împotriva centralelor electrice iraniene - cu care ameninţase duminică într-un ultimatum prin care a cerut Iranului să deblocheze în 48 de ore Strâmtoarea Ormuz -, după ce a susţinut că a avut între timp discuţii "productive" cu Teheranul, care a negat oficial că ar fi avut loc negocieri, recunoscând doar primirea unor mesaje din partea Washingtonului prin intermediari.
Iranul a răspuns ultimatumului formulat de Trump că strâmtoarea este deschisă pentru toate navele, cu excepţia celor care au legături cu "inamicii Iranului", iar dacă Trump îşi pune în practică ameninţarea această strâmtoare va fi închisă complet şi Iranul va lovi în plus instalaţiile energetice regionale, interesele economice americane în regiune şi infrastructurile vitale, aceasta din urmă fiind o referire la uzinele de desalinizare a apei marine.
Liderul grupării şiite libaneze proiraniene Hezbollah, Naim Qassem, a denunţat miercuri încercările de creare a unui "Israel Mare" care să includă teritoriul Libanului şi a considerat că mişcarea sa are doar opţiunea de a se confrunta cu aceste planuri sau de a-şi ceda pământul inamicului, informează EFE.
"Nu mai este un secret că există un proiect periculos israeliano-american, Israelul Mare, care se bazează pe ocupare şi expansiune de la Eufrat până la Nil, inclusiv Libanul", a denunţat secretarul general al Hezbollah într-un comunicat.
"A devenit clar că avem două opţiuni: ori ne predăm şi renunţăm la pământul nostru, la demnitate, la suveranitate şi la viitorul generaţiilor viitoare, ori confruntarea şi rezistenţa inevitabile împotriva ocupaţiei pentru a împiedica atingerea obiectivelor sale", a adăugat Qassem.
Declaraţiile sale vin după lansarea unei noi operaţiuni terestre israeliene în sudul Libanului, unde Hezbollah încearcă să oprească avansarea acestuia în contextul unor indicii tot mai evidente că Israelul ar urmări să ocupe pe termen lung zona de frontieră a ţării vecine.
În acest context, Qassem a susţinut că o confruntare cu armata israeliană este o responsabilitate naţională "a tuturor", inclusiv a guvernului libanez, a armatei şi a diferitelor comunităţi religioase şi partide din Liban.
"Unitatea naţională va descuraja inamicul să ne ocupe ţara", a argumentat Naim Qassem, considerând că restul problemelor nerezolvate pot fi abordate mai târziu.
Din punctul său de vedere, a alege unitatea naţională presupune revenirea asupra măsurilor adoptate de guvern la începutul conflictului, când a interzis activităţile armate ale Hezbollah ca pedeapsă pentru atacul său unilateral împotriva Israelului şi pentru creşterea ulterioară a ofensivele israeliene actuale.
Preşedintele libanez Joseph Aoun a încercat să promoveze în paralel o iniţiativă pentru a pune capăt războiului care include o propunere de negocieri cu Israelul, o opţiune pe care liderul Hezbollah a calificat-o drept "inacceptabilă" având în vedere continuarea ocupaţiei şi a atacurilor.
Din acelaşi motiv, a reiterat respingerea iniţiativei statului libanez de a-i dezarma formaţiunea astfel încât să fie înarmate doar forţele de securitate oficiale, slăbite şi cu puţine resurse.
"Când se propune un monopol al armelor (din partea statului) pentru a linişti Israelul în timp ce ocupaţia şi agresiunea continuă, se face un pas către dispariţia Libanului şi realizarea visului Israelului Mare", a avertizat el.
Acesta este al doilea mesaj scris emis de secretarul general al Hezbollah, care până nu demult obişnuia să rostească discursuri înregistrate din locaţii necunoscute şi care ar putea deveni o ţintă a actualei campanii de bombardamente a Israelului.
În timpul războiului din 2024, Israelul l-a ucis pe predecesorul său, Hassan Nasrallah, la periferia Beirutului.
Iranul a respins o propunere de plan de pace în 15 puncte primită prin intermediul Pakistanului din partea preşedintelui american Donald Trump, considerând-o "excesivă", şi în plus a formulat propriile sale condiţii pentru încetarea războiului declanşat de SUA şi Israel, a relatat miercuri presa de stat iraniană preluată de agenţiile Reuters şi EFE.
O sursă oficială a declarat astfel pentru postul iranian Press TV că Washingtonul a trimis Teheranului propunerea prin canale diplomatice, dar guvernul iranian a considerat-o "excesivă şi ruptă de realitatea eşecului SUA pe câmpul de luptă".
Mai mult, conform aceleiaşi surse, guvernul iranian consideră că propunerea de negocieri avansată de Washington este "înşelătoare", amintind că SUA şi Israelul au atacat Iranul chiar în timp ce erau negocieri în desfăşurare, în iunie anul trecut şi din nou la sfârşitul lunii februarie a acestui an.
Conform planului de pace propus de Washington, acesta cere Teheranului în special predarea întregului său stoc de uraniu îmbogăţit, demontarea principalelor infrastructuri nucleare, menţinerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, renunţarea la susţinerea unor grupări armate în regiune, limitarea numărului de rachete şi a razei de acţiune a acestora pentru a nu mai putea lovi Israelul, iar Iranul ar obţine în schimb ridicarea sancţiunilor internaţionale şi sprijin pentru programul său nuclear civil, potrivit cotidianului american New York Times.
Aceeaşi sursă iraniană citată de Press TV a mai afirmat că Teheranul şi-a prezentat propriile condiţii pentru încetarea războiului. Aceste condiţii includ încetarea completă a "agresiunii şi crimelor" comise de SUA şi Israel împotriva Iranului şi a aliaţilor acestuia, crearea unui mecanism care să garanteze că nu va fi declanşat un nou război împotriva Iranului, plata către acesta a unor reparaţii de război şi recunoaşterea suveranităţii Iranului asupra Strâmtorii Ormuz ca "un drept natural şi legal al Iranului".
Trump a anunţat luni că va amâna cu cinci zile atacurile împotriva centralelor electrice iraniene - cu care ameninţase duminică într-un ultimatum prin care a cerut Iranului să deblocheze în 48 de ore Strâmtoarea Ormuz -, după ce a susţinut că a avut între timp discuţii "productive" cu Teheranul, care a negat oficial că ar fi avut loc negocieri, recunoscând doar primirea unor mesaje din partea Washingtonului prin intermediari.
Iranul a răspuns ultimatumului formulat de Trump că strâmtoarea este deschisă pentru toate navele, cu excepţia celor care au legături cu "inamicii Iranului", iar dacă Trump îşi pune în practică ameninţarea această strâmtoare va fi închisă complet şi Iranul va lovi în plus instalaţiile energetice regionale, interesele economice americane în regiune şi infrastructurile vitale, aceasta din urmă fiind o referire la uzinele de desalinizare a apei marine.
Un plan în 15 puncte, care conţine propuneri ale SUA pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, a fost transmis Teheranului prin intermediul unor mediatori pakistanezi, au declarat miercuri pentru AFP doi înalţi oficiali de la Islamabad.
Pakistanul este considerat un potenţial mediator, având în vedere legăturile sale de lungă durată atât cu Iranul vecin, cât şi cu Statele Unite, precum şi contactele sale strânse în regiune.
Planul în 15 puncte pentru a pune capăt luptelor, care s-au extins în Golf şi Orientul Mijlociu, a fost "transmis Iranului prin intermediul Pakistanului", au confirmat cei doi oficiali pakistanezi. Aceştia au cerut anonimatul deoarece nu sunt autorizaţi să vorbească public pe această temă.
Prim-ministrul Shehbaz Sharif şi adjunctul său, ministrul de externe Ishaq Dar, sunt în contact strâns cu înalţi oficiali iranieni şi şi-au exprimat disponibilitatea de a găzdui potenţiale negocieri.
De asemenea, ei sunt dornici să menţină relaţii bune cu aliaţii lor din Golf.
Shehbaz Sharif s-a întâlnit cu conducătorul de facto al Arabiei Saudite, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, a anunţat miercuri dimineaţă biroul prim-ministrului pakistanez. Islamabadul şi Riadul sunt legate printr-un pact de apărare reciprocă.
Şeful armatei pakistaneze, mareşalul Asim Munir, este, de asemenea, implicat în eforturi diplomatice şi a discutat cu preşedintele american Donald Trump duminică, au declarat înalţi oficiali.
Anterior, miercuri, ambasadorul Iranului în Pakistan a declarat că nu au existat discuţii între Washington şi Teheran, în ciuda afirmaţiilor contrare ale lui Donald Trump.
"Conform informaţiilor mele - şi contrar a ceea ce susţine Trump - până în prezent nu au avut loc negocieri, directe sau indirecte, între cele două ţări", a afirmat ambasadorul Reza Amiri Moghadam.
Marţi, Donald Trump a spus că sunt în desfăşurare discuţii cu trimisul său Steve Witkoff, ginerele său Jared Kushner, vicepreşedintele JD Vance şi secretarul de stat Marco Rubio, în scopul încheierii conflictului.
Mai multe instituţii media americane şi israeliene au relatat că Statele Unite au prezentat Iranului un plan în 15 puncte pentru a încerca să pună capăt conflictului, care, de exemplu, solicită Teheranului să predea tot combustibilul nuclear îmbogăţit şi să menţină deschisă Strâmtoarea Ormuz.
Pentagonul a anunţat miercuri acorduri cu giganţi în domeniul apărării pentru a-şi mări producţia de rachete, în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu obligă Washingtonul să folosească cantităţi semnificative de muniţie, relatează AFP şi Reuters.
Utilizarea la scară largă a rachetelor interceptoare de către Statele Unite, Israel şi statele din Golf pentru a contracara atacurile iraniene ridică întrebări cu privire la dimensiunea acestor stocuri de arme foarte scumpe deţinute de armatele acestor ţări.
Pentagonul a anunţat astfel o creştere de patru ori a producţiei de componente cheie pentru THAAD, un sistem antirachetă la mare mare altitudine considerat unul dintre cele mai avansate din lume şi care a fost extrem de utilizat în ultimele săptămâni în Orientul Mijlociu.
Acordul cu Lockheed Martin şi BAE Systems se referă la sistemele de ghidare a rachetelor. La sfârşitul lunii ianuarie, Lockheed Martin anunţase deja o accelerare a producţiei sale de THAAD, de la aproximativ 100 la circa 400 pe an în decurs de câţiva ani.
Pentagonul a anunţat un acord cu acelaşi gigant american al industriei de apărare pentru "accelerarea" producţiei de PrSM, o rachetă balistică tactică utilizată pentru prima dată în lupta împotriva Iranului. Aceasta este succesorul ATACMS.
Acest acord "pune industria de apărare pe picior de război" şi permite "construirea arsenalului libertăţii", a declarat Pentagonul în comunicat.
Producţia PrSM va creşte de patru ori, a confirmat Lockheed Martin într-un comunicat separat.
Washingtonul a anunţat un al treilea acord cu Honeywell Aerospace pentru a stimula producţia de "componente critice pentru stocul de muniţii americane", inclusiv electronice.
UPDATE: Rusia îşi revizuieşte lanţurile de aprovizionare cu hidrocarburi către alte ţări din cauza războiului din Orientul Mijlociu, a declarat miercuri ministrul rus al Energiei, Serghei Ţiviliov, informează EFE, citat de Agerpres.
„În ceea ce priveşte blocada strâmtorii (Ormuz), toţi înţelegem că orice lanţ de aprovizionare ar putea fi afectat. Prin urmare, ne regândim lanţurile de aprovizionare cu energie pe care le vom avea”, a declarat ministrul rus citat de agenţia TASS.
El a adăugat că Moscova se va concentra în principal pe furnizarea de energie către „vecinii cei mai apropiaţi", cu care are graniţe, deoarece acolo „există mai puţine riscuri”.
„Însă, totodată, vom revizui logistica altor aprovizionări cu produse petroliere”, a afirmat acesta.
„Întreaga lume va trebui să regândească lanţurile de aprovizionare şi să reevalueze riscurile. Cred că toţi studiază acest aspect în profunzime”, a opinat Ţiviliov.
Ministrul a recunoscut că Rusia lucrează acum la noi contracte cu mai multe ţări asiatice cărora le furniza hidrocarburi.
„Am primit numeroase solicitări din partea ţărilor asiatice care primeau (livrările noastre) şi care au constatat întreruperea lanţurilor de aprovizionare„, a explicat el.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat recent că Rusia se va gândi să renunţe complet la livrările de hidrocarburi către Europa pentru a redirecţiona fluxurile către ţări prietene care nu impun sancţiuni Moscovei şi care sunt dispuse să semneze contracte pe termen lung.
UPDATE: Hezbollah va continua „fără limite”, a spus liderul grupării
Liderul grupării Hezbollah a transmis un mesaj Israelului în conflictul său în curs din Liban, parte a războiului mai amplu împotriva Iranului.
Într-un discurs televizat, Naim Kassem a cerut „unitate împotriva Israelului” și a insistat că luptătorii săi sunt pregătiți să continue „fără limite”.
Abordând posibilitatea de a pune capăt luptelor, el a adăugat că negocierea cu Israelul nu ar fi altceva decât o capitulare impusă.
Israelul și SUA consideră Hezbollah un reprezentant pentru Iran.
UPDATE: SUA își intensifică aprovizionarea colaborând cu mai multe companii din domeniul apărării într-o „tranziție spre economie de război”
Pentagonul a anunțat că a încheiat acorduri-cadru cu mai multe companii de apărare - BAE, Lockheed și Honeywell - pentru a stimula producția de sisteme de apărare și muniții, ca parte a tranziției sale către „o economie de război”.
În baza acordurilor, Honeywell Aerospace va „crește producția de componente critice pentru stocul de muniții al Americii”, ca parte a unei investiții multianuale de 500 de milioane de dolari, a declarat Pentagonul.
BAE Systems și Lockheed Martin vor crește de patru ori producția de sisteme de ghidare pentru interceptorul Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), în timp ce un nou acord-cadru cu Lockheed va accelera producția rachetei sale de precizie, a adăugat Pentagonul.
UPDATE: Israelul revendică un atac asupra unui centru iranian de cercetare subacvatică
Armata israeliană a susținut că a efectuat un nou atac împotriva infrastructurii guvernului iranian. Forțele aeriene au atacat un centru de cercetare subacvatică din Isfahan, al doilea oraș al Iranului.
„Atacul limitează semnificativ capacitatea regimului de a fabrica submarine noi și avansate pentru Marina iraniană”, a declarat IDF.
Mai mult, armata a efectuat „mai multe valuri” de atacuri asupra unor instalații din Teheran.
UPDATE: Londra şi Parisul vor prezida în această săptămână o reuniune a celor peste 30 de ţări care s-au declarat gata să participe la securizarea Strâmtorii Ormuz, în perspectiva creării unei coaliţii internaţionale privind securizarea acestei căi de transport, au anunţat miercuri mass-media britanice, relatează AFP.
Această reuniune - la nivel de responsabili ai apărării - va fi prezidată de şeful statului major britanic Richard Knighton şi omologul său francez Fabien Mandon, potrivit acestor media, între care Times şi The Guardian, care citează o sursă din Ministerul Apărării britanic.
Potrivit aceleiaşi surse, Londra a propus, de asemenea, găzduirea unei conferinţe internaţionale privind securitatea în Strâmtoarea Ormuz la Portsmouth sau Londra pentru a pune pe picioare o coaliţie de ţări angajate în această misiune.
Contactat de AFP, Ministerul Apărării britanic nu a confirmat aceste informaţii.
Peste 30 de ţări, între care România, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit, Franţa, Germania, Canada şi Australia, au semnat o declaraţie comună prin care se declară de acord „să întreprindă eforturi adecvate” pentru a proteja calea navigabilă, notează Agerpres.
UPDATE: Un petrolier thailandez a traversat Strâmtoarea Ormuz după discuții cu Iranul
Un petrolier thailandez a trecut în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz după o coordonare diplomatică între Thailanda și Iran, a confirmat Bangchak Corporation.
„Am solicitat ca, dacă navele thailandeze trebuie să treacă prin strâmtoare, să poată ajuta la asigurarea unei treceri în siguranță”, a declarat reporterilor ministrul thailandez de Externe, Sihasak Phuangketkeow.
„Au răspuns că se vor ocupa de asta și ne-au cerut să furnizăm numele navelor care vor tranzita (n.r. strâmtoarea)”, a mai spus acesta.
UPDATE: Dronă interceptată în partea de est a Arabiei Saudite
Ministerul Apărării din Arabia Saudită a declarat că a interceptat și distrus o dronă în partea de est a țării.
UPDATE: Coreea de Nord are nevoie de arme nucleare, spune Kim Jong Un, războiul din Iran fiind un exemplu în acest sens
Citește și: Kim Jong Un: Statutul de putere nucleară al Coreei de Nord este „ireversibil”
Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, a folosit războiul din Iran pentru a justifica menținerea armelor nucleare de către propriul regim.
Într-un discurs adresat Adunării Populare, Kim a declarat: „Realitatea de astăzi demonstrează clar legitimitatea alegerii strategice și a deciziei națiunii noastre de a respinge discuțiile blânde ale inamicilor și de a ne asigura permanent arsenalul nuclear”.
Coreea de Nord „nu mai este o țară amenințată”, a mai spus el, întrucât are „puterea de a reprezenta o amenințare”.
„Guvernul nostru va continua să-și consolideze cu hotărâre statutul de putere nucleară”, a adăugat liderul de la Phenian.
Programul nuclear al Coreei de Nord a fost supus negocierilor internaționale de când țara a declarat că deține arme nucleare în 2003, dar discuțiile au eșuat însă în mod repetat.
UPDATE: Premierul spaniol Sanchez compară conflictul actual cu războiul din Irak (2003): „Un scenariu mult mai rău”
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a calificat miercuri conflictul actual din Orientul Mijlociu, în faţa deputaţilor spanioli, drept „un scenariu (...) mult mai rău” decât cel al războiului din Irak din 2003, relatează AFP, citat de Agerpres.
„Nu suntem deloc în acelaşi scenariu ca în timpul războiului ilegal din Irak” din 2003, a declarat şeful guvernul socialist în cadrul unei intervenţii în faţa Congresului deputaţilor.
„Ne confruntăm cu ceva mult mai rău. Mult mai rău. Cu un potenţial de consecinţe mai importante şi mai profunde”, a adăugat Pedro Sanchez, care şi-a exprimat în numeroase rânduri opoziţia faţă de războiul din Iran, o „intervenţie ilegală” în afara cadrului internaţional în afara sa.
Aceste declaraţii i-au adus critici din partea preşedintelui american Donald Trump, care a ameninţat că va înceta orice comerţ cu Spania după refuzul său de a lăsa armata americană să utilizeze două baze spaniole în operaţiunea sa împotriva Iranului.
La momentul intervenţiei SUA în Irak în 2003, trupele spaniole au fost desfăşurate o perioadă, în timpul guvernului de dreapta al lui José Maria Aznar, pe atunci foarte aliniat cu poziţiile americane, în pofida unei puternice opoziţii în rândul populaţiei.
Sloganul pacifist „Nu războiului” a reapărut atunci, scandat de stânga spaniolă, şi reluat în acest an de premierul spaniol pentru a-şi marca opoziţia faţă de conflictul din Iran.
Acest „război ilegal şi absurd, crud, ne îndepărtează de obiectivele noastre economice, sociale şi de mediu”, a apreciat miercuri liderul socialist. „Fiecare bombă care cade în Orientul Mijlociu sfârşeşte prin a lovi - o vedem deja - portofelul familiilor noastre”.
„Nu ne alegem crizele, dar ne alegem modul în care le rezolvăm şi le înfruntăm”, a adăugat cel care în urmă cu câteva zile a anunţat o serie de 80 de măsuri cu un buget de 5 miliarde de euro vizând lupta împotriva efectelor războiului în Orientul Mijlociu, promiţând în special „o reducere drastică” a fiscalităţii asupra energiei.
„Nu este corect că unii pun foc în lume şi alţii trebuie să înghită cenuşa. Nu este corect ca spaniolii şi spaniolele şi restul europenilor şi europencelor să fie nevoiţi să plătească din buzunarul lor factura acestui război ilegal”, a mai spus el.
UPDATE: Iranul susține că a atacat portavionul USS Abraham Lincoln
Armata iraniană a susţinut miercuri că a lansat un nou atac cu rachete de croazieră asupra portavionului USS Abraham Lincoln, care operează în Marea Arabiei, informează EFE.
Potrivit unui comunicat al Departamentului de Relaţii Publice al armatei iraniene, citat de agenţia de ştiri Fars, rachete de croazieră au fost lansate asupra portavionului american „având nava ca ţintă”.
La rândul său, un comandant al Marinei iraniene a declarat, în remarci citate de Fars, că „performanţa şi mişcările" portavionului american sunt „monitorizate constant”.
„De îndată ce flota ostilă se află în raza de acţiune a sistemelor noastre de rachete, aceasta va fi ţinta unor atacuri devastatoare din partea Marinei iraniene”, a avertizat el.
La 1 martie, Comandamentul Central al SUA a dezminţit că portavionul USS Abraham Lincoln a fost lovit de patru rachete iraniene, contrar relatărilor Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice prin intermediul mass-media de stat iraniană.
USS Abraham Lincoln este un portavion cu propulsie nucleară din clasa Nimitz, care navighează alături de grupul său de atac, compus din trei distrugătoare echipate cu rachete de atac terestru, notează Agerpres.
UPDATE: Rusia afirmă că Iranul nu i-a oferit detalii despre un plan în 15 puncte al SUA
Iranul nu a informat Rusia despre planul în 15 puncte prezentat de Statele Unite cu scopul de a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, informează EFE, citat de Agerpres.
„Prietenii noştri iranieni nu ne-au transmis nicio informaţie pe această temă”, a declarat Peskov în conferinţa sa de presă telefonică zilnică.
El a menţionat că preşedinţia rusă, la fel ca jurnaliştii, observă „un număr mare de declaraţii contradictorii din toate părţile, care se contrazic reciproc”. „Nu ştim care este situaţia în realitate”, a adăugat el, indicând că Rusia nu ştie „cât de veridice sunt informaţiile" despre planul în 15 puncte.
Peskov a declarat că „în acest moment există o mulţime de informaţii, majoritatea fiind minciuni absolute”. „Până când nu există o confirmare din surse oficiale, este imposibil să se facă orice fel de evaluare”, a adăugat el.
Potrivit unui articol publicat marţi The New York Times, care a citat oficiali familiarizaţi cu eforturile diplomatice, Statele Unite au prezentat Iranului o propunere în 15 puncte care vizează încheierea războiului din Orientul Mijlociu.
Potrivit ziarului, iniţiativa face parte din eforturile administraţiei preşedintelui american Donald Trump de a găsi o ieşire din conflict, deşi nu este încă clar în ce măsură Teheranul a luat în considerare documentul sau dacă respectivul plan are sprijinul Israelului.
Ziarul american adaugă că propunerea abordează şi securitatea rutelor energetice, în special a Strâmtorii Ormuz, a cărei instabilitate a afectat traficul maritim şi a generat tensiuni pe pieţele internaţionale de petrol şi gaze.
Reprezentanţii Republicii Islamice neagă însă că au avut loc contacte directe şi au declarat că Washingtonul a fost cel care a încercat să contacteze Teheranul.
Steinmeier, care a fost ministrul de externe al Germaniei în 2015, când s-a ajuns la acordul nuclear cu Iranul, a descris marţi ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului drept un „război ilegal”.
Separat, şeful Semilunii Roşii Iraniene, Pirhossein Kolivand, a declarat miercuri că Rusia a trimis 300 de tone de medicamente ţării sale, în contextul războiului purtat împotriva sa de Statele Unite şi Israel.
În declaraţii pentru agenţia de ştiri Tasnim, Kolivand a anunţat că şi Tadjikistanul a trimis 2.600 de tone de materiale biologice şi ajutor umanitar, iar China şi Azerbaidjanul au oferit, de asemenea, asistenţă Iranului.
Rusia a evitat să confirme sau să nege că sprijină Iranul cu arme sau informaţii militare, dar nu a negat sprijinul său politic şi umanitar pentru Teheran.
La 6 martie, preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a mulţumit Rusiei - într-o conversaţie telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin - pentru „sprijinul său, în special ajutorul umanitar”.
La rândul său, China, principalul partener comercial al Teheranului şi cel mai mare cumpărător de petrol, a condamnat în repetate rânduri atacurile asupra Iranului, cerând totodată respectarea suveranităţii statelor din Golf, cu care menţine, de asemenea, legături strânse.
Guvernul chinez a declarat miercuri că "este întotdeauna mai bine să te aşezi şi să negociezi decât să escaladezi luptele", cerând totodată o detensionare a conflictului din Orientul Mijlociu şi spunând că susţine "toate iniţiativele care contribuie la reducerea tensiunilor şi la restabilirea dialogului".
UPDATE: Turcia, rol de mediator între SUA și Iran
Ankara „a jucat un rol în transmiterea de mesaje” între Teheran și Washington, potrivit lui Harun Armagan, vicepreședinte pentru Afaceri Externe în cadrul partidului AK, aflat la guvernare în Turcia, citat de Reuters.
Armagan a spus că scopul este de a dezescalada tensiunile și de a deschide calea pentru negocieri directe.
Turcia are legături puternice cu oficiali din SUA și Iran și a încercat să se poziționeze, împreună cu un grup de alte țări, ca un posibil mediator.
UPDATE: Ambasadorul Iranului în Pakistan declară că nu au avut loc discuții directe sau indirecte cu SUA
Ambasadorul Iranului în Pakistan declară că nu au avut loc discuții între Iran și SUA.
„Am auzit și noi astfel de rapoarte prin intermediul mass-media, dar, conform informațiilor mele și contrar afirmațiilor lui Trump, până în prezent nu au avut loc negocieri - directe sau indirecte - între cele două țări”, a declarat Reza Amiri Moghadam.
Moghadam a adăugat că „țările prietene” au purtat „consultări cu ambele părți” în scopul încheierii războiului.
UPDATE: Donald Trump susține că SUA au elaborat un plan în 15 puncte pentru a pune capăt războiului - dar și pentru a trimite trupe în regiune
Donald Trump a susținut că SUA au elaborat un plan în 15 puncte pentru a pune capăt războiului cu Iranul.
El nu a oferit niciun alt detaliu, cu excepția de a spune că implică programul nuclear al Iranului, despre care a spus că reprezintă primele trei puncte.
Channel 12 din Israel a raportat că a adunat o parte din conținut, citând o „sursă occidentală”.
În același timp, surse au declarat pentru Sky News că peste 1.000 de soldați suplimentari sunt desfășurați în regiune. Aceste trupe provin din Divizia 82 Aeropurtată, potrivit celor două surse.
Președintele a aprobat desfășurarea luni seară, iar ordinele erau scrise ieri pentru cartierul general, personal și unele forțe terestre, dar nu pentru întreaga brigadă, au declarat sursele.
Brigada completă este formată din peste 3.000 de soldați, dar această desfășurare va fi mai mică de jumătate din acest număr, adică sub 1.500 de soldați - clarificând rapoartele anterioare conform cărora ar fi trimise mii de soldați suplimentari.
Iranul a primit planul american în 15 puncte, potrivit Pakistanului
Iranul a primit propunerea americană în 15 puncte pentru încetarea atacului americano-israelian, au declarat doi oficiali pakistanezi pentru Associated Press.
Oficialii pakistanezi au abordat și conținutul propunerii, spunând că aceasta include:
UPDATE: Australia restricționează temporar intrarea în ţară pentru anumiţi iranieni cu vize de vizitator
Guvernul de la Canberra a anunţat miercuri că va restricţiona temporar intrarea în ţară pentru anumiţi cetăţeni iranieni cu vize de vizitator care se află în prezent în afara Australiei, informează EFE.
Ministrul de interne australian, Tony Burke, a informat într-un comunicat că decizia va intra în vigoare joi şi va dura iniţial şase luni. El a explicat că măsura îşi propune să „protejeze integritatea şi sustenabilitatea” sistemului australian de imigraţie într-un mediu global volatil.
Restricţia va fi implementată printr-o „Determinare de Control la Sosire” şi va afecta doar persoanele care se află în afara Australiei şi deţin o viză de vizitator pe un paşaport iranian.
Burke a subliniat că guvernul acţionează „în interes naţional”, având în vedere riscurile crescute care decurg din conflictul din Iran, ce ar putea provoca dificultăţi deţinătorilor de vize temporare care intenţionează să părăsească Australia la expirarea vizelor.
Cu toate acestea, autorităţile au clarificat că măsura nu va afecta cetăţenii iranieni care se află deja în Australia sau care au sosit în ţară înainte de intrarea în vigoare a restricţiei şi nici nu va afecta membrii familiei apropiate ai cetăţenilor australieni sau rezidenţii permanenţi, cum ar fi soţii/soţiile, partenerii civili sau copiii aflaţi în întreţinere.
De asemenea, sunt exceptaţi părinţii copiilor sub 18 ani care se află deja în ţară, persoanele cu certificate de călătorie autorizate şi cei care deţin alte vize decât vizele de vizitator.
Guvernul australian a subliniat că prevederea nu împiedică cetăţenii iranieni să solicite noi vize din străinătate. Atât cererile existente, cât şi cele noi vor continua să fie evaluate conform criteriilor şi procedurilor actuale.
Separat, ministrul de externe Penny Wong a discutat în cursul nopţii de marţi spre miercuri situaţia din Orientul Mijlociu cu omologul său israelian, Gideon Saar, potrivit relatărilor postului public de radio ABC. Wong a exprimat îngrijorarea Canberrei cu privire la escaladarea conflictului din regiune şi la impactul acestuia asupra securităţii energetice globale, notează Agerpres.
UPDATE: Lipsa de Internet din Iran intră în a 26-a zi
Lipsa de Internet la nivel național impusă de autoritățile iraniene a intrat în a 26-a zi, depășind pragul de 600 de ore, potrivit grupului de monitorizare NetBlocks.
„Măsura lasă civilii izolați de rețelele internaționale, încălcându-le dreptul de a accesa informații în timp de război”, a declarat grupul într-o postare pe X.
UPDATE: Armata israeliană susține că a lovit situri de producție de rachete din Teheran
Armata israeliană susține că avioanele sale au vizat două instalații unde Teheranul dezvoltă „rachete navale de croazieră cu rază lungă de acțiune, capabile să distrugă ținte pe mare și pe uscat”.
UPDATE: EAU are nevoie de claritate cu privire la aliați, nu la trupe, pentru a lupta împotriva Iranului, spune un consilier prezidențial
Consilierul prezidențial din Emiratele Arabe Unite, Anwar Gargash, a declarat că țara nu are nevoie de „echipament și trupe la fel de mult precum claritatea pozițiilor și de a cunoaște pe cine se poate baza în vremuri dificile”.
Referindu-se la războiul în curs, Gargash a declarat într-o postare pe X că, de când a început „agresiunea iraniană”, „țările surori și prietene au continuat să ia legătura, distingând pozițiile între cele care au oferit un sprijin autentic, apreciat și mulțumit, și cele care s-au mulțumit cu declarații fără acțiuni”.
Gargash a adăugat că „Emiratele și-au dovedit capacitatea de a confrunta și de a rezista”, cu toate acestea, au nevoie de claritate cu privire la sprijin mai mult decât de echipament și trupe.
UPDATE: SUA negociază cu ele însele, spune un oficial iranian
Statele Unite negociază cu ele însele, a apreciat miercuri un purtător de cuvânt al armatei iraniene, a consemnat presa de stat, la o zi după ce preşedintele american Donald Trump a declarat că Teheranul vrea să încheie un acord pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, relatează Reuters.
„A ajuns nivelul luptei voastre interioare la stadiul în care negociaţi cu voi înşivă?”, a replicat provocator către conducerea SUA Ebrahim Zolfaqari, purtător de cuvânt al comandamentului unificat al forţelor armate iraniene, Cartierul general Khatam al-Anbiya.
„Oameni ca noi nu se pot înţelege niciodată cu oameni ca voi”, a adăugat acesta.
Zolfaqari a insistat totodată că investiţiile americane şi preţurile la energie de dinainte de război nu vor reveni atât timp cât Washingtonul nu acceptă că stabilitatea regională este garantată de forţele armate iraniene.
Reuters notează că respingerea negocierilor de către comandamentul unificat al forţelor iraniene, care este dominat de elita dură a Gărzilor Revoluţionare, vine pe fondul informaţiilor că SUA au trimis Teheranului un plan de discuţii în 15 puncte, menit să pună capăt conflictului.
Conducerea Iranului a explicat anterior că nu poate negocia cu SUA întrucât acestea au atacat ţara de două ori în ultimii doi ani în cursul unor negocieri la nivel înalt, potrivit Agerpres.
UPDATE: Ministerul de Externe al Iranului neagă că negociază cu SUA
„Am precizat clar ieri că nu există discuții sau negocieri între Iran și Statele Unite”, a spus Abbas Araghchi, ministrul de Externe. „Am avut o experiență catastrofală, aș spune, a diplomației Statelor Unite. Am fost atacați de două ori în decurs de nouă luni, când ne aflam în mijlocul unui proces de negocieri pentru rezolvarea problemei nucleare. Deci aceasta a fost o trădare a diplomației”, potrivit AlJazeera.
Președintele american Donald Trump a anunțat, în urmă cu două zile, că negociază cu Iranul, dar conducerea de la Teheran a dezmințit declarațiile.
Conflictul din Orientul Mijlociu a continuat în noaptea de marți spre miercuri, cu diverse acțiuni din partea actorilor implicați în război.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
