„Ziua de mâine începe azi”
Doctorii de mâine sunt azi studenți în universitățile românești de medicină. Dar, din păcate, tot azi udăm rădăcinile viitoarelor lor insatisfacții profesionale. Incapacitatea autorităților de a reclădi sistemul de sănătate publică, astfel încât să fie aproape de suferințele tuturor celor bolnavi, îi îndeamnă pe mulți dintre cei care vor deveni mâine tineri medici să decidă să practice profesia aleasă în alte state occidentale. Plecarea lor – și a tuturor celorlalți specialisti, din alte domenii, care emigrează preponderent în statele vest-europene – este o pierdere a întregii națiuni, aproape imposibil de remediat, și o rană deschisă în sufletul părinților, ai căror copii trăiesc departe de casă.
Economia de mâine – sau, mai bine zis, lipsa ei – este certificată tot azi, prin incapacitatea mai multor guverne succesive de a da o direcție de dezvoltare unei țări al cărui potențial de creștere economică este cu mult subutilizat. Alții – în acest caz, cercetătorii de la Universitatea Harvard – spun despre noi că suntem a 25-a cea mai complexă economie a lumii. Cu toate acestea, noi nu suntem lămuriți că așa stau lucrurile. Și, după cum nici nu-i întrebăm / ascultăm pe cei care ne-ar putea lumina pe această temă, pare că ne dorim să rămânem nelămuriți. Între timp, până ne clarificăm încotro să o luăm, vindem tot, pe mărunțiș. Ce nu vindem (includ aici și pădurile), se fură, cu acordul – sau iresponsabilitatea – „paznicilor”.
Aerul curat, care ar trebui să inunde orașele și localitățile în care locuim, este poluat tot azi, iar lipsa educației ecologice și a politicilor sustenabile fac ca viitorul să arate … îmbâcsit. Nu ne deranjează că nu folosim banii europeni pentru curățenie / ecologizare / și că avem cele mai multe gropi de gunoi neautorizare din Uniunea Europeană. Amenda o plătim mâine, când cei de azi nu vor mai fi la guvernare.
Agricultura este și ea în … secetă
Secetă de politici „cu cap”, pentru care nu primim bani de la Bruxelles. Cei care ar trebui să se ocupe de propunerile de politici publice, în interesul fermierilor și al țării (agenții naționale, institute de cercetare, universități de profil etc.), fac politică – ceea ce nu ar fi rău, dacă această „politică” ar fi de calitate și în parametrii de legalitate. Pare că traseismul electoral, împănat cu beneficii ilegitime, dă roade mai bogate decât campaniile agricole clasice. Concluzia: și mâine va fi secetă, iar merele tot din Polonia le vom cumpăra.
Școala, și ea, este zdruncinată, în principal, de cei care nu prea au înțeles sensul ei, dar care ne conduc azi, în detrimentul zilei de mâine. Problema școlii (de azi) este simplă: este (prost) modelată de oameni fără prea multă carte, iar cei care știu ce este de făcut nu au carnet de partid. Până găsim și aici o soluție, schimbăm ministrul educației, de două ori pe an, ca să „spălăm” imaginea Guvernului.
Primăria, pentru moment, este ocupată. Nu, nu cu rezolvarea treburilor cetățenilor, ci cu declarațiile injurioase ale „noului” la adresa „fostului” (și reciproca este adevărată). Între timp, se amână distribuirea de apă caldă până mâine (în acest context, „mâine” se traduce prin „la anul”).
Evident, putem să ne facem că nu vedem cum arată ziua de azi. O altă variantă ar fi – și uneori este firesc să procedăm așa – să identificăm cauzele și să căutăm vinovații, pentru a-i trage la răspundere. La fel de bine, însă, putem să folosim ce ne-a mai rămas din ziua de azi pentru a ne pregăti mai bine pentru ziua de mâine.
Ce putem face? Multe!
De exemplu, am putea să ne pronunțăm în principal pe subiecte pe care le stăpânim, despre care am studiat și care, eventual, fac obiectul domeniului nostru de specialitate. Este adevărat, democrația ne garantează libertatea de exprimare, dar nu ne garantează și protecție în fața situațiilor ridicole, în care ne plasăm singuri atunci când vorbim fără să știm despre ce. Dacă am aplica această regulă simplă, de bun simț – să vorbim mai puțin și numai pe subiecte la care ne pricepem –, dintr-odată am constata că (i) în jurul nostru este mai puțină agitație, (ii) iar vocea celor care chiar au ceva de spus se aude mult mai bine. Am profita toți dacă am ști că medicina este pe mâna medicilor, economia este condusă de economiști, agricultura, de cei care știu cum miroase pământul primăvara, la însămânțat, și toamna, la cules, școala este pe mâna celor care au vocație de dascăli, iar treburile cetății sunt gestionate de gospodari.
Articolul complet pe: https://revistacultura.ro/2020/ziua-de-maine-incepe-azi/
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
