”Am câteva observații, unele cu caracter general și o observație cu caracter particular:
Cu caracter general, aș spune că nu înțeleg de ce a fost nevoie de un protocol secret între cele trei instituții dat fiind că acest protocol reglementează modul în care se transmite corespondența în format digital, semnătura digitală. Aceste lucruri erau deja prevăzute de legislație precum și elementele de securizare a corespondenței în această materie care erau prevăzute de legea 182. În sine, protocolul nu înțeleg de ce a apărut, de ce a fost nevoie de semnarea unui protocol care să spună ce era deja cunoscut ca proceduri de lucru și care sunt folosite inclusiv în relațiile din administrația publică.
A doua observație este aceea că un asemenea protocol ridică un mare semn de întrebare în ceea privește ideea de colaborare între ÎCCJ, acuzare și un serviciu de informații. ÎCCJ este sesizată conform codului de procedură, conform legislației cu cauze care sunt nepublice și asupra cărora are o procedură prevăzută de lege organică în baza căreia funcționează. Nu există un asemenea protocol de colaborare.
A treia observație cu caracter general este aceea legată de faptul că asemenea protocol este de natură a pune în discuție chiar percepția populației asupra a modului în care dăunează justiția.
Și acum observația cu caracter particular. Citind și l-am citit de două ori acest protocol cap-coadă, cu creionul în mână, am stat să mă uit să văd dacă în acest protocol față de celelalte protocoale vom găsi de asemenea niște prevederi care vizează ilegalitatea sau care deși are niște enunțuri frumoase, pompoase, la început, în conținut duce la alterarea independenței justiției și am constatat următorul lucru. Acest protocol este unul absolut tehnic. Nu are niciun fel de prevedere în concret care să pună în discuție independența justiției. Spune că SRI sesisează procurorul pentru a cere mandat așa cum era până s-a pronunțat CEDO și a spus că nu Parchetul poate să încuviințeze asemenea mandate, iar procurorul poate să transmită cererea către Înalta Curte sau să o respingă ca fiind neîntemeiată.
De asemenea, spune că judecătorul din Înalta Curte, sesizat de procuror poate să admită cererea în care transmite încuviințarea mandatului pe circuitele acelea securizate prin mandat digital sau poate să o respingă dacă o consideră nejustificată. (...) De ce era nevoie de un protocol care să spună ce spune Legea privind certificatul digital din 2001 care să spună ce spune Legea 182 privind transmiterea corespondenței clasificate care să aducă o umbră de îndoială și să creeze un raport de colaborare între judecătorul Instanței Supreme, acuzare și un serviciu de informații. Judecătorul instanței Supreme nu colaborează cu nimeni. El este însărcinat cu o cerere procedurală asupra căreia se pronunță în baza legii și a codurilor de procedură.” a spus Victor Alistar, la Antena 3.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
