EXCLUSIV  Poveste incredibilă de viaţă. Mărturia cutremurătoare a unui dependent de droguri: "Devii un animal"

Maria Dumitraşcu / 03 mai 2019 / 17:15 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Fenomenul drogurilor reprezintă o problemă mare de sănătate publică. Prevalenţa consumului de droguri în ţara noastră, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală - GPS 2016 este: canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, cu o prevalenţă a consumului de-a lungul vieţii de 5,8%', pe poziţia a doua în topul celor mai consumate droguri în România se situează noile substanţe psihoactive (NSP) - 2,5%. Urmează cocaină/ crack şi LSD - câte 0,7%, ecstasy - 0,5%, ciuperci halucinogene - 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină - câte 0,3%. Vă prezentăm mai jos povestea de viaţă a unui fost dependent de droguri, precum şi strategii de prevenire şi combatere a acestui fenomen. 

Vă prezentăm mai jos mărturia cutremurătoare a lui C., un fost dependent de droguri:

„Am început cu marijuana. Eram prin clasa a 9-a. Fumau băieţii în scara de bloc şi chiar în curtea liceului. Mi-au zis să încerc şi eu. Îmi spuneau că e tare, că nu ştiu ce pierd, că nu mor dacă trag odată, că e doar iarbă, nu mare lucru. Măcar de curiozitate să încerc şi dacă nu îmi place, nu mai fumez. Auzi asta de la toată lumea, că iarbă e ok să fumezi, că toţi fumează, că eşti un încuiat dacă n-o faci. Am putut să trag doar trei fumuri. Mă ardea în piept şi am zis că e o porcărie. Totuşi, nu mă întrebaţi de ce, după o perioadă de timp am încercat din nou. Şi din nou. Şi mi-a plăcut. Cine se aştepta la asta? Să nu-ţi placă ceva şi totuşi să continui până ce ajunge să îţi placă, până ce organismul nu mai respinge drogul, ci dimpotrivă, îl caută. Fumam în scara de bloc când ne strângeam, în părculeţul de lângă bloc, la chefuri şi la liceu uneori în pauze. Începuse să mi se pară normal să fumez, îi îndemnam şi pe alţii. Mă liniştea. Mă făcea mai fericit. Mai stăpân pe mine. Începuse să fie starea mea de a fi ameţeala aia. Când nu fumam, deveneam nervos, stresat, iritabil şi furios, eram trist, dezorientat şi fără niciun scop. Dar nu voiam să recunosc. Iarba devenise pentru mine cum sunt ţigările pentru alţii.


Devii un animal când ai nevoie de bani ca să te droghezi


Situaţia s-a înrăutăţit şi mai tare când am plecat la facultate. Toţi banii pe care îi primeam de la mama (tata a murit când aveam 12 ani, era dependent de alcool) îi dădeam pe iarbă. Nu mai ieşeam în oraş, nicăieri, nu-mi mai luam nici mâncare prea multă, ceream altora. Trebuia să-mi ajungă banii de iarbă. Am luat-o razna rău de tot. Mi-am amanetat telefoanele şi laptopul fără să ştie mama. Eram în stare să fac orice pentru bani. Devii un animal când ai nevoie de bani ca să te droghezi. E ca un instinct de supravieţuire. Am avut o relaţie în perioada aia, dar s-a încheiat pentru că n-a mai suportat ea. Nici eu nu mă mai suportam. Ţipam dacă nu eram drogat, aveam crize de furie, o luam pur şi simplu razna.


Dormeam pe bancă în faţa căminului


Pentru că nu am mai avut bani de iarbă, am trecut pe legale. Erau ieftine, te spărgeau mai tare şi efectul dura mai mult. Am slăbit 15 kg, eram piele şi os. Nu mâncam mai nimic, umblam toată ziua spart, eram leşinat şi abia mai puteam să vorbesc uneori. Nu mă mai recunoşteau prietenii. Am evitat să mai merg acasă cu lunile pentru că nu voiam să mă vadă mama în halul ăla. Nu ştia că fumez nici iarbă... Am continuat aşa un an de zile, de facultate m-am lăsat, nu mai eram în stare să merg la cursuri. Am pierdut tot. Prietenii au dispărut şi ei uşor, uşor, unul câte unul. M-au dat afară de la cămin, nu mai aveam unde să stau. Dormeam pe bancă în faţa căminului. La nici o saptămână, a murit un amic din gaşca noastră, supradoză de heroină. Altul era deja în puşcărie de câteva luni. Toţi începuseră timid cu consumul de iarbă şi uite unde au ajuns... Nici măcar nu am fost surprins, atât de drogat eram şi în lumea mea.

Într-o zi, m-am trezit cu mama în Bucureşti. Eram în spital, leşinasem pe stradă. Atunci a aflat şi ea în ce stare era băiatul ei. A fost un şoc pentru ea. Dar ea a fost salvarea mea. M-a luat acasă, m-a trimis la terapie şi la biserică. Am realizat atunci cât de distrus am fost şi cât de aproape de moarte. Refuzam să mai ies din casă de frică să nu dau iar de droguri. Le găseşti peste tot în ziua de azi. Mergeam doar la biserică şi la terapie. Credinţa m-a ajutat mult în vindecarea mea. L-am invitat pe Dumnezeu în viaţa mea şi el mi-a fost scăparea. A durat doi ani să îmi revin şi să nu mă mai gândesc la droguri, şi încă sunt în procesul de vindecare. Mi-a fost foarte greu.


E doar un pas de la libertate la dependenţă. De la dependenţă la moarte


M-am reînscris la facultate şi m-am angajat. M-am ţinut departe de droguri şi de întunericul acelei perioade gri a vieţii mele. Am rămas cu anxietate de atunci şi cu tulburări de somn şi de concentrare, dar pot spune că sunt un om vindecat, un om normal, care a învăţat din greşeli şi care a avut norocul să scape din ghearele morţii. Nu toţi au norocul ăsta. Sunt atâţia copii, atâţia tineri care mor din cauza drogurilor, atâţia părinţi care îşi plâng copiii, plâng şi că n-au putut să facă nimic pentru a-i salva, se simt vinovaţi. Din păcate, există concepţia asta, că eşti cool dacă fumezi, dacă ai vicii, promovată peste tot, pe stradă, în anturaje, la televizor, în muzică, şi e foarte tentantă pentru adolescenţi. Au impresia că asta îi face mai interesanţi, mai cu experienţă de viaţă, mai artistici. Dar le zic eu, nu e nimic cool în a consuma droguri, e doar o realitate crudă în care devii o victimă a traficanţilor de droguri.

Mai există şi percepţia că marijuana e inofensivă ca drog şi că are proprietăţi terapeutice. Poate că are, dar şi efectele ei negative le-am simţit pe pielea mea. Dacă crezi că tu eşti puternic, că nu vei deveni dependent dacă încerci, te minţi singur. E doar un pas de la consumul ocazional la consumul zilnic. E doar un pas de la libertate la dependenţă. Şi de la dependenţă la moarte. Orice dependenţă face rău. Marijuana a fost doar începutul vieţii mele de dependent de droguri. Ea e de obicei puntea dintre consumul de droguri pentru relaxare şi distracţie către dependenţa de droguri foarte periculoase şi către stilul ăsta de viaţă mizerabil. Îţi deschide setea şi uşile către droguri. Şi te face să nu mai vrei altceva decât să consumi droguri. Să nu mai poţi trăi fără, să nu te mai poţi distra fără, să nu mai poţi gândi fără, să nu mai poţi crea fără, să nu mai poţi iubi fără, să nu mai poţi respira fără... Asta înseamnă să fii dependent. Îţi suprimă personalitatea, demnitatea, pofta de viaţă, gândirea, viaţa. Devii o legumă. Nu mai ştii cine eşti. Nici cine ai fost, crede-mă. Devii un sclav al dependenţei tale, căci fără droguri, pentru un consumator, viaţa e absolut gri şi de nesuportat. Nu mai ştie cum era înainte de dependenţă. Gândeşte-te cât de greu îi e unui fumător să se lase de ţigări, d-apoi unui dependent de droguri.”


Dependenţii caută senzaţiile tari mai mult decât ceilalţi, dar se bucură mai puţin de ele


Adesea, ca şi în cazul lui C., consumul începe în adolescenţă, când copiii tind să imite modul de îmbrăcare, vorbire și acțiune al grupului, să adopte obiceiuri care le pot afecta negativ sănătatea. Aceste acțiuni pot condiționa adolescenții să folosească alcool și alte droguri pentru a se simţi acceptaţi de grup. Adolescenţa este caracterizată de curiozitate, de căutarea senzaţiilor şi riscurilor, de explorare şi de căutare a unei noi identităţi. Având în vedere această situație, este important ca instituțiile educaționale să sprijine promovarea și consolidarea factorilor de protecție pentru a evita utilizarea drogurilor. Dar nu numai adolescenţii sunt predispuşi la consumul de droguri, ci persoanele de toate vârstele. Deseori, sunt susceptibile să dezvolte dependenţe persoanele vulnerabile din punct de vedere emoţional, care se confruntă cu stres, depresie sau anxietate, cele care au prieteni/cunoştinţe care consumă droguri, cele fără resurse financiare care s-au confruntat cu sărăcia din copilărie şi cu lipsa de perspective sau dimpotrivă, cele cu venituri mari, care şi-au permis droguri scumpe. Vom vedea, în rândurile de mai jos, factorii de risc asociaţi cu consumul de droguri şi factorii de protecţie.

Dependența are o componentă comportamentală puternică. Cei care sunt susceptibili la dependență experimentează consumul de droguri și alcool într-un mod foarte diferit de cei care nu sunt predispuşi la dependenţe. Dependenţii caută senzaţiile tari mai mult decât ceilalţi, dar se bucură mai puțin de ele. De asemenea, poftele, ritualurile și alte comportamente asociate cu dependenţa de droguri continuă chiar și după ce o persoană se opreşte din consumul de droguri.

Din păcate, nu există o soluție simplă pentru problema consumului de droguri din ţara noastră, însă putem lucra pentru a combate factorii de risc şi pentru a creşte factorii de protecţie împotriva consumului de droguri. În consecință, vom putea să ne concentrăm resursele pe realizarea unor progrese realiste și continue.

Care sunt factorii de risc asociaţi cu dependenţa? Factorii de risc sunt cei care fac consumul de droguri mult mai probabil.

–Predispoziţie genetică

În timp ce factorii psihologici și de mediu au o influenţă mai mare în determinarea probabilităţii ca un individ să înceapă să utilizeze substanțe, factorii genetici par să aibă mai multă influență în a determina probabilitatea de a progresa de la consumul de substanțe la dependență.

– Anumite caracteristici ale creierului care pot face pe cineva mai vulnerabil la substanțe care provoacă dependenţă decât pe ceilalţi

– Factori psihologici (de exemplu, stres, trăsături de personalitate precum impulsivitate ridicată sau căutarea de senzaţii, depresie, anxietate, tulburări de alimentație, tulburări de personalitate și alte tulburări psihiatrice)

– Influenţe ale mediului (de exemplu, mediu haotic acasă: lipsa ataşamentului părinte-copil și lipsa îngrijirii, expunerea la abuz fizic, sexual sau emoțional, traume, consumul de substanțe sau dependență în familie sau printre colegi/anturaj, tulburări psihice ale părinţilor, accesul la o substanță care provoacă dependenţă, lipsa resurselor financiare, expunerea la referințe culturale populare care încurajează utilizarea substanțelor, aprobarea consumului de droguri în mediul familial, la muncă, în școală și în comunitate)

– Începerea consumului de alcool, de ţigări sau alte droguri la o vârstă fragedă

– Riscurile din copilăria timpurie, cum ar fi comportamentul agresiv sau comportamentul inadecvat timid, pot fi combătute sau prevenite prin intervenții familiale, școlare și comunitare care se concentrează pe ajutarea copiilor să dezvolte comportamente adecvate și pozitive. Dacă nu sunt abordate, comportamentele negative pot conduce la mai multe riscuri, cum ar fi eșecul academic și dificultățile sociale, expunând copiii la risc suplimentar pentru abuzul de droguri ulterior.

– Abilităţi sociale slab dezvoltate

– Eşecul la şcoală

– Lipsa supravegherii de către părinţi, educație ineficientă, în special în cazul copiilor cu temperament dificil sau cu tulburări de comportament.

Având unul sau mai mulți dintre acești factori de risc pentru dependență nu înseamnă că cineva va deveni dependent, dar aceasta înseamnă că şansele sunt mai mari. Cu cât există mai mulți factori de risc, cu atât este mai mare șansa ca o persoană să dezvolte dependenţă. Specialiştii cred că toţi oamenii pot deveni dependenţi. Unele droguri dau dependenţă atât de mare (de exemplu, nicotină, heroină), încât utilizarea lor excesivă sau în fiecare zi poate provoca dependență pentru oricine. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor care încearcă să consume droguri sau alcool nu progresează până la consumul greu sau dependență.

Care sunt factorii de protecţie împotriva consumului de droguri? Factorii de protecție sunt cei asociați cu o probabilitate redusă de utilizare a drogurilor.

Factorii protectivi pot fi: autocontrol, monitorizarea de către părinţi a activităţilor copilului şi ale prietenilor lui, relaţie sănătoasă părinte-copil bazată pe comunicare şi deschidere, reguli clare de comportament care sunt puse în aplicare în mod consecvent în cadrul familiei, implicarea părinților în viața copiilor lor, succesul în performanța școlară, legături puternice cu instituțiile, cum ar fi şcoala şi organizaţiile religioase, adoptarea normelor convenționale privind consumul de droguri, politici de combatere a consumului de droguri, educaţia în şcoli privind prevenirea şi combaterea consumului de droguri, campanii de sensibilizare, comportamente orientate spre un stil de viaţă sănătos.

 

Şcoala ca factor protectiv împotriva consumului de droguri

 

Unii factori de risc pot fi mai puternici decât ceilalți în anumite etape ale dezvoltării, cum ar fi presiunea colegilor/prietenilor în anii adolescenței, la fel cum unii factori de protecție, cum ar fi o relaţie sănătoasă părinte-copil, pot avea un impact mai mare asupra reducerii riscurilor în primii ani ai adolescenţei. Se pare că factorii de protecţie familiali şi comunitari împotriva consumului de droguri sunt mai importanţi pentru adolescenţii tineri, iar factorii ce ţin de anturaj şi şcoală sunt mai puternici în rândul adolescenţilor mai mari. Școala este un mediu propice pentru elevi pentru a dezvolta un mod de viață sănătos, care implică modele cognitive, afective, culturale, comportamentale și sociale. Acest lucru ajută adolescenții să reziste la consumul de droguri, reducând riscul. Aşadar, şcoala joacă un rol esențial ca factor de protecție în dezvoltarea psihosocială a copiilor și adolescenților. Promovarea programelor de educație școlară este importantă deoarece şcoala favorizează bunăstarea fizică, socială și psihologică ideală. Pentru a deveni un factor de protecție împotriva consumului de droguri, școala trebuie să creeze rețele de sprijin cu părinții, elevii și profesorii pentru a întări obiceiurile sănătoase ale elevilor.

Un obiectiv important pe care îl pot adopta programele de prevenţie este acela de a schimba echilibrul dintre factorii de risc și de protecție, astfel încât factorii de protecție să depășească factorii de risc.




Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.83