Donald Trump a sugerat că NATO ar trebui să ia în considerare excluderea Spaniei, pe fondul unei dispute privind cheltuielile militare insuficiente ale acestei țări.

Președintele american a zis că poate ar trebui să dea afară Spania din NATO pentru că nu își respectă angajamentele privind cheltuielile de apărare asumate în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

În fața acestei controverse legate de cheltuieli, apare întrebarea dacă un stat membru ar putea fi într-adevăr expulzat din NATO pentru neîndeplinirea angajamentelor.

În ciuda dorințelor lui Trump, cel puțin deocamdată, nu este posibilă darea afară a unei țări din NATO.
Tratatul de la Washington, care guvernează Alianța Nord-Atlantică, nu include nicio clauză care să permită statelor membre să oblige un alt stat să părăsească organizația. Asta înseamnă că, din punct de vedere juridic, un stat nu poate fi exclus prin decizia celorlalți membri.

Singurul mecanism prevăzut de tratat este ieșirea voluntară, reglementată în articolul 13. Acesta stabilește că o țară poate părăsi NATO dacă au trecut cel puțin 20 de ani de la aderare, și cu condiția să notifice Guvernul Statelor Unite. După primirea notificării, Washingtonul informează ceilalți membri.

„După ce Tratatul a fost în vigoare timp de douăzeci de ani, orice Parte poate înceta să mai facă parte din el la un an după ce a notificat denunțarea sa Guvernului Statelor Unite ale Americii, care va informa guvernele celorlalte Părți despre depunerea fiecărei notificări de denunțare”, se arată în articolul 13 al Tratatului Atlanticului de Nord.

Spania a fost aproape să părăsească NATO în 1986, la patru ani după aderare. Situația a fost rezolvată printr-un referendum. Au fost 56,85 % din voturi „pentru”, ca Spania să rămână în Alianță, în timp ce 43,15 % au votat „împotrivă”.

Ca urmare a deciziei, Spania nu s-a alăturat structurii militare integrate a NATO până în 1999 și a menținut interdicția de a instala arme nucleare pe teritoriul său și o reducere treptată a prezenței militare americane.

Franța și Grecia au trecut prin situații similare în anii 1960 și 1970, deși nu au părăsit oficial Alianța.

În 1966, Franța, sub conducerea lui Charles de Gaulle, s-a retras din Comitetul de Planificare Militară al NATO pentru a-și întări suveranitatea și a dezvolta o apărare nucleară independentă. A mutat Cartierul General Suprem al Alianței de la Paris la Bruxelles.

Reintegrarea deplină în structura militară a avut loc abia în 2009, sub președinția lui Nicolas Sarkozy.

Grecia a părăsit structura militară integrată în 1974, ca formă de protest față de invazia turcă a Ciprului. A argumentat că NATO și Statele Unite nu i-au protejat în mod corespunzător interesele de securitate.