€ 5.0937 →
|
$ 4.4270 →
|
Lumânare, doliu. Foto: Pixabay
Patriarhul Ilia al II-lea, care a condus puternica Biserică Ortodoxă Georgiană timp de aproape o jumătate de secol, a murit marţi la vârsta de 93 de ani.
Patriarhul Ilia al II-lea a fost o figură emblematică al Georgiei, ţară din Caucaz, unde biserica, având legături cu autorităţile, rămâne foarte influentă, modelând viaţa publică.
"Transmit condoleanţe Georgiei şi întregii lumi creştine", a declarat în faţa jurnaliştilor mitropolitul Shio Mujiri, care a fost chemat să conducă Biserica Apostolică autocefală cu titlu interimar până la alegerea unui nou patriarh.
Ilia al II-lea a fost spitalizat marţi dimineaţă din cauza unei "hemoragii abdominale masive", a transmis Sopio Aspanidze, directorul Centrului Medical din Caucaz.
Patriarhul Ilia al II-lea a prezidat din 1977 destinele Bisericii Ortodoxă Georgiene, fapt ce îl făcea unul dintre cei mai longevivi lideri religioşi din lume.
Născut Irakli Ghidushauri-Shiolashvili în 1933, a urcat treptele ierarhiei ecleziastice în epoca URSS, când Georgia era una dintre cele 15 republici componente, şi a devenit o figură morală centrală a mişcării georgiene pentru independenţă.
Patriarhul Ilia al II-lea a botezat peste 40.000 de copii. A devenit naș pentru fiecare al treilea copil din familiile numeroase, gest menit să încurajeze natalitatea. Patriarhul a sprijinit părinți aflați în situații de criză, femei însărcinate, mame, copii cu nevoi speciale.
Captură Facebook - Trinitas TV -
Foarte respectat în ţara sa, Ilia al II-lea, al 141-lea primat al Bisericii Georgiene, a avut un rol stabilizator în contextul crizelor politice din Georgia. Adesea, a acționat ca mediator între facţiunile rivale.
Sub conducerea sa, biserica şi-a extins influenţa asupra vieţii politice şi publice georgiene, menţinând în acelaşi timp legături strânse cu statul.
Unii critici au adus reproșuri bisericii pentru răspunsul său timid la represiunea guvernamentală împotriva opoziţiei şi societăţii civile, sprijinul său pentru legislaţia conservatoare, precum şi reticenţa sa de a contesta guvernul Visului Georgian, partidul aflat la putere, acuzat de erodarea normelor democratice.
Originile Bisericii Georgiene, una dintre cele 14 Biserici Ortodoxe autocefale din lume, datează de la începutul secolului al IV-lea, când creştinismul a devenit religie de stat în fostul regat georgian Iberia, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
