€ 5.0919 →
|
$ 4.3707 →
|
pexels-dudumatik-1727004
În marile aglomerări urbane ale lumii, una dintre cele mai dezbătute teme în mobilitatea urbană este legată de marile intersecții: să rămână la nivelul solului, cu semafoare inteligente, sau să fie...
Numeroase studii de mobilitate arată că pasajele pot reduce cu până la 40% timpii de traversare ai unei intersecții majore (Sursă: Institute of Transportation Engineers), iar emisiile de noxe scad considerabil în zonele degrevate de opriri frecvente. Mai mult, în orașele europene care au integrat sisteme de traversare pe verticală, precum Viena, Varșovia sau Barcelona, s-a observat o scădere semnificativă a aglomerației în orele de vârf și o îmbunătățire a calității aerului.
Pe de altă parte, urbanismul modern avertizează că pasaje realizate fără o viziune integrată pot avea un efect de „aspirație” – atrăgând trafic suplimentar și generând, în timp, noi zone de blocaj. Soluția nu este oprirea dezvoltării infrastructurii, ci corelarea ei cu politicile de mobilitate alternativă: parcări la intrările în oraș, coridoare verzi, transport public bine conectat.
În acest context, Bucureștiul face pași tot mai hotărâți spre adaptarea la standarde moderne de circulație. Un exemplu concret îl reprezintă două noi pasaje rutiere supraterane construite în mai puțin de un an în Sectorul 3 ( pasajul din zona comercială Pallady și cel care face legătura direct cu A2) – o performanță rară chiar și în marile capitale europene. Acestea asigură, pentru prima dată, o ieșire fătă semafoare de pe Bulevardul Theodor Pallady către Autostrada Soarelui.
Pentru bucureșteanul care pleacă vara la mare, acest detaliu nu este unul tehnic, ci profund practic: odată urcat pe Pallady, are primul semafor abia în Constanța. Timp câștigat, combustibil economisit, stres redus. Aceste intervenții locale se înscriu într-o viziune mai amplă de a transforma infrastructura într-un instrument real de mobilitate, nu doar într-un răspuns punctual la blocaje. În concluzie, pasajele rutiere nu trebuie privite nici ca panaceu universal, nici ca dușman al urbanismului sustenabil. Ele sunt, mai degrabă, un capitol necesar din manualul de modernizare a orașelor – cu condiția să fie parte dintr-un plan coerent, în care mobilitatea fiecărui cetățean contează.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
