• Noile negocieri pentru pacea din Ucraina zguduie planeta. Bogdan Chirieac: E gata! Un prim pas către întoarcerea la armata obligatorie

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc miercuri, 30 aprilie 2025, ora 14:00, la Palatul Cotroceni.

Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la: participarea României cu trupe în Ucraina; participarea la Planul de Răspuns European - Readiness 2030; proiectul de Lege a apărării naționale a României; planul național privind mobilitatea militară; proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei; viziunea strategică națională în domeniul spațial și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, în contextul în care cea mai nouă abordare de a începe pacea în Ucraina vizează dezmembrarea statului vecin astfel încât Federația Rusă să preia teritoriile dorite. 

În contextul negocierilor complicate pentru încheierea războiului din Ucraina, ideea recunoașterii de către SUA a Crimeei și a altor teritorii ocupate ca parte a Rusiei a stârnit tensiuni suplimentare. Între timp, Marco Rubio și-a amânat întâlnirea de astăzi cu aliații la Londra, ceea ce a dus la o retrogradare a discuțiilor. Analistul Bogdan Chirieac a comentat subiectul într-o intervenție la România TV, explicând că, pe fondul noilor condiții internaționale și al posibilelor acorduri de pace, planul național de mobilitate militară al României devine esențial, fiind o temă discutată în cadrul ședinței CSAT ce anunță "o nouă era".

"Aici este marea dilemă"

"Epoca în care Europa avea energie ieftină din Rusia și securitate aproape gratuită din SUA s-a încheiat. E gata! Suntem într-o nouă epocă. Tocmai din această cauză, alegerea viitorului președinte al României, care ar trebui să fie foarte bine conectat la Washington și Bruxelles, este esențială. Planul de mobilitate este un prim pas către întoarcerea la armata obligatorie. Nu numai noi suntem în situația asta, să știți. Multe state europene sunt exact în aceeași situație. Multe state din Est, inclusiv Polonia, care este un reper pentru noi toți, își dezvoltă cea mai mare armată terestră din Europa. Vorbesc de Polonia, vecinii și colegii noștri, ca să spunem așa, colegii de flanc estic sau cunoscuta ancoră de nord. Noi suntem ancora de sud a flancului estic. Germania are probleme cu recrutarea de oameni și sunt și ei orientați spre această intenție. Se studiază cu mare atenție modelul elvețian, unde, până la o anumită vârstă, cetățenii elvețieni fac 3 săptămâni de armată pe an. E plătită de societate. Sigur, nu te poți compara cu Elveția din punct de vedere financiar, dar, totuși, modelul se studiază cu atenție.

Deci, ideea în care vom sta cu brațele în sân, în timp ce Putin ia hălci din teritoriul Europei, este departe de noi. În privința a ceea ce spune administrația Trump, sigur, este absolut tulburător. De ce? Fiindcă se aruncă actul final de la Helsinki din 1975, care interzice schimbarea granițelor prin forță. Ce a făcut Federația Rusă? A încălcat acest act. A atacat, fără a fi provocată sub nicio formă, Ucraina. A luat Crimeea, a făcut un referendum de formă pe acolo și a ieșit cu 94% pentru alipirea la Rusia. Sigur, și populația rusă era numeroasă acolo. Comunitatea internațională nu a recunoscut acest rapt teritorial. Ce ar face administrația Trump? Ar recunoaște schimbarea granițelor prin forță. A început războiul din 2022, armata rusă a ocupat o bună parte din Donbas; înainte avea doar 17% din teritoriu, acum au mai mult, și, prin această decizie de care se vorbește, nu am face nimic altceva decât să aruncăm în aer actul care a asigurat stabilitatea în Europa după al Doilea Război Mondial. Aici este marea dilemă.

În legătură cu CSAT-ul, eu nu mă aștept la o poziție tranșantă și nici nu cred că ar fi de bun augur o poziție tranșantă. România e o țară europeană, o țară a UE, și trebuie să aibă aceeași opinie care va ieși din consens alături de blocul comunitar. Nu putem să fim altfel decât este restul Uniunii Europene. Noi ne exprimăm opinia pentru că suntem mult mai apropiați geografic de Rusia, față de țări precum Spania sau Portugalia. Totuși, opinia Bruxelles-ului trebuie să fie într-o singură voce. Situația nu ne bucură. Dacă mă întrebați, România nu are motive de bucurie. Noi nu avem motive de bucurie încă din 2022, de când Rusia a atacat Ucraina", a explicat Bogdan Chirieac.

CITEȘTE ȘI: Planurile de armistițiu pentru Ucraina, lovite de retragerea de ultim moment a lui Marco Rubio

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News