Momentul care l-a determinat pe Macron să recunoască statul palestinian. Reacții diplomatice aprinse în Orientul Mijlociu, Europa și Washington

Autor: Tiberiu Vasile

Anunțul făcut recent de Emmanuel Macron, potrivit căruia Franța va recunoaște oficial statul palestinian în luna septembrie, a produs un val de reacții diplomatice aprinse în Orientul Mijlociu, Europa și până la Washington. Franța urmează să fie prima țară occidentală din Consiliul de Securitate al ONU care va face acest pas.

Momentul cheie

Deși pare o decizie curajoasă, luată în izolare, aceasta are un istoric. În aprilie, în timpul unei deplasări la Al-Arish, oraș egiptean situat la granița cu Fâșia Gaza, președintele francez a fost profund șocat de amploarea catastrofei umanitare. La întoarcerea în Paris, liderul de la Palatul Élysée a transmis limpede că recunoașterea Palestinei va deveni curând o opțiune politică asumată.

Ambiția lui Macron nu s-a oprit aici. Împreună cu Arabia Saudită, a conturat o strategie care presupunea alinierea Franței, Regatului Unit și Canadei - toți membri G7 - în jurul recunoașterii Palestinei. Planul prevedea și o deschidere a statelor arabe față de Israel, pe fondul unei conferințe ONU. Însă tentativa de a forma un front comun a eșuat.

Potrivit unor surse diplomatice, Londra s-a retras pentru a evita o confruntare cu Washingtonul, iar Ottawa a urmat aceeași cale prudentă. Prin urmare, Macron a rămas singur în demersul său.

„A devenit din ce în ce mai clar că nu putem aștepta să ni se alăture și alții,” a explicat un diplomat francez, indicând că Parisul va încerca să atragă noi aliați până la conferința ONU de toamnă, axată pe soluția celor două state, iar dacă nu o să reușească o va face singur.

La nivel intern, Macron a fost supus unei presiuni tot mai mari. Imaginile cutremurătoare din Gaza au generat un val de furie în opinia publică, iar societatea franceză, deja divizată, cu cele mai mari comunități musulmană și evreiască din Europa, a amplificat tensiunile politice. Președintele s-a trezit în imposibilitatea de a găsi o soluție care să nu stârnească controverse.

Poziția Franței a fost imediat atacată de Israel și Statele Unite

Poziția Franței a fost imediat atacată de Israel și de aliatul său fidel, Statele Unite. Aceștia consideră gestul Parisului o concesie făcută Hamasului, organizație care controla Gaza și a lansat atacul asupra Israelului pe 7 octombrie 2023, eveniment ce a declanșat actuala conflagrație.

Macron a abordat subiectul în discuții detaliate atât cu președintele american Donald Trump, cât și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Trump a reacționat, spunând că decizia Franței „nu are nicio greutate”, deși a adăugat despre Macron că este „un tip de treabă”.

Inițial, Franța intenționa să anunțe recunoașterea Palestinei în cadrul unei conferințe ONU organizate în iunie împreună cu Arabia Saudită. Obiectivul era stabilirea unui plan realist pentru crearea unui stat palestinian viabil, fără a periclita securitatea Israelului.

Dar presiunea diplomatică exercitată de SUA, precum și recentele atacuri aeriene israeliene asupra Iranului, au dus la amânarea summitului.

În schimb, Parisul a ales să facă anunțul într-o versiune reprogramată a conferinței ONU, ce va avea loc luni și marți, la nivel ministerial. Un al doilea eveniment, cu participarea liderilor de stat și de guvern, va fi organizat în septembrie, în paralel cu Adunarea Generală ONU - atunci când Macron va oficializa recunoașterea.

Unii comentatori politici susțin că Macron își folosește inițiativa ca pârghie diplomatică pentru a obține reforme din partea președintelui Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, rivalul moderat al Hamas, dar și din partea statelor arabe.

„Macron acționează ca un catalizator, încercând să determine palestinienii să implementeze reformele necesare, iar statele arabe să contribuie la o forță de stabilizare și la dezarmarea Hamas,” a declarat Rym Momtaz, redactor-șef la Strategic Europe, blog al think-tank-ului Carnegie Europe.

Scepticism legat de recunoașterea noului stat

Pe de altă parte, există scepticism legat de valoarea practică a recunoașterii simbolice. Mulți consideră că, chiar dacă gestul este important politic, realitatea de pe teren va rămâne neschimbată.

„Recunoașterea de către o putere europeană de talia Franței arată frustrarea tot mai mare față de politicile inflexibile ale Israelului,” afirmă Amjad Iraqi, analist principal la International Crisis Group. „Care este rostul recunoașterii unui stat, dacă nu se face nimic pentru a împiedica distrugerea lui?”

Dinspre Paris, oficialii spun că încercările Israelului de a împiedica această decizie, inclusiv presiuni și avertismente, sunt dovada că gestul Franței are impact. Netanyahu, spun aceștia, a reacționat cu vehemență, tocmai pentru că recunoașterea îl afectează politic.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, autoritățile israeliene au amenințat cu limitarea cooperării în domeniul informațiilor și cu obstrucționarea proiectelor diplomatice regionale ale Parisului. Mai mult, au existat aluzii la o posibilă anexare a unor zone din Cisiordania, în replică.

Totuși, diplomații francezi sunt de părere că premierul Netanyahu își va urmări oricum obiectivele în Cisiordania, indiferent de pașii făcuți de Franța.

Un semnal clar în această direcție a fost votul simbolic din Knesset de miercuri, care a îndemnat guvernul israelian să extindă legislația națională asupra teritoriului palestinian, gest interpretat drept un pas spre anexare de facto. Acest episod a grăbit decizia Parisului.

„Dacă există un moment în istorie în care să recunoști un stat palestinian, chiar și doar simbolic, aș spune că acel moment este acum,” a conchis un oficial de rang înalt de la Paris, potrivit Reuters.

CITEȘTE ȘI: Franța va recunoaște statul palestinian în septembrie, anunță Macron