Urmărește dezbaterea live

Moment BIZAR la înmormântarea lui Petrică Mîțu Stoian. Ce au descoperit groparii, semnele care-ți dau FIORI

Foto: Facebook / Petrica Mitu Stoian Oficial
Foto: Facebook / Petrica Mitu Stoian Oficial

Semn puternic la înmormântarea lui Petrică Mîțu Stoian.

Petrică Mîțu Stoian a murit în 6 noiembrie 2021, la doar 61 de ani, în urma unui șoc septic, după ce a urmat o procedură de recuperare medicală post-COVID, specializată în terapie hiperbară. Acesta s-a internat la o clinică privată din Reșița, vineri. Sâmbătă, i s-a făcut rău și a fost transferat la spitalul din Reșița.

O anchetă penală pentru ucidere din culpă a fost deschisă în cazul morții cântărețului de muzică populară. 

Artistul a fost înmormântat pe data de 10 noiembrie, la Cimitirul Ungureni din Craiova, județul Dolj, acolo unde și-a pregătit locul de veci dinainte să moară.

Moment bizar la înmormântarea lui Petrică Mîțu Stoian

Unul dintre cele mai grele momente pentru persoanele prezente la înmormântarea artistului a fost cel în care groparii au încercat să lase sicriul în cavou. În acel moment, sicriul lui Petrică Mîțu Stoian a fost la un pas să se răstoarne, iar dalele care urmau să acopere sicriul regretatului artist erau prea mari.

În acel moment, groparii au fost nevoiți să spargă marginile dalelor, pentru a le putea potrivit pe marginea cavoului. Slujba de înmormântare a întârziat din cauza acestor probleme, iar persoanele aflate la fața locului au perceput acest moment ca pe un semn din partea artistului, care nu și-ar fi dorit să plece pentru totdeauna dintre cei vii, potrivit wowbiz.ro

Terapia HIPERBARĂ post-COVID, "NEINCLUSĂ în protocolul de tratament". Precizări de ULTIMĂ oră, după moartea lui Mîțu Stoian: Se consideră periculoasă

"În luna aprilie 2021, Ministerul Sănătății a aprobat prin Ordinul ministrului Sănătății nr. 534/22.04.2021, Protocolul de Medicină Fizică și de Reabilitare post-COVID-19 elaborat de Comisia de specialitate Medicină Fizică și Reabilitare post-COVID-19.

Documentul se referă la procedurile de recuperare și reabilitare ale pacientului trecut prin COVID-19, precum și la activitatea personalului medical pentru recuperarea și reabilitarea pacientului post-COVID-19.

În ceea ce privește oxidenoterapia hiperbară, reprezentanții Comisiei de Medicină Fizică și de Reabilitare a Ministerului Sănătății au decis neincluderea acestei terapii în protocolul de tratament, având în vedere că, în prezent, nu există studii pertinente care să dovedească eficiența în COVID-19.

Singura mențiune privind camera hiperbară în cadrul Protocolului de medicină fizică și de reabilitare post-COVID-19  se află la secțiunea alte posibile dotări suplimentare ale unui centru de excelență în recuperare fizică.

Într-o adresă către Ministerul Sănătății specialiștii în Medicină Fizică și Reabilitare consideră “periculoasă promovarea agresivă prin toate canalele a oxigenoterapiei hiperbare, procedură adesea ridicată la rang de panaceu. Se denaturează astfel atenția pacientului, dar de multe ori și a medicului, de la complexitatea afecțiunii COVID-19, de la complicațiile sale, care sunt respiratorii, cardiace, musculoscheletale, neurologice, etc.”

Precizăm că nici Normele Contractului-Cadru în vigoare nu decontează pentru asigurați o astfel de procedură.

Pregătirea cadrelor medicale pentru astfel de terapii

În ceea ce privește pregătirea cadrelor medicale care au competențe de a executa procedurile destinate acestei terapii, conform Ordinului ministrului Sănătății nr. 418/2005, medicii specialişti şi primari confirmaţi în specialităţi clinice medicale și medicii de familie pot accesa programele  de studii complementare în vederea obţinerii unui atestat de studii de complementare în medicină hiperbară. 

Conform Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, autoritatea competentă în domeniu, pentru a fi introduse pe piață, camerele hiperbare trebuie să poarte marcaj CE, la fel ca orice dispozitiv medical. Acest demers reprezintă dovada derulării procedurilor de evaluare ale conformității produselor.

Dispozitivele medicale de clasa 1 sunt introduse pe piață sub responsabilitatea producătorului care solicită evaluarea conformității acestora unui organism notificat.

Conform prevederilor art. 933  din Legea 95/2006, in vederea asigurării nivelului de securitate şi performanţă adecvat scopului pentru care sunt realizate dispozitivele medicale şi a evitării generării de incidente, utilizatorii au obligaţia:

a) de a utiliza dispozitivele medicale numai în scopul pentru care au fost realizate;

b) de a se asigura că dispozitivele medicale sunt utilizate numai în perioada de valabilitate a acestora, când este cazul, şi că nu prezintă abateri de la performanţele funcţionale şi de la cerinţele de securitate aplicabile;

c) de a aplica un program de supraveghere a dispozitivelor medicale, care să ţină seama de riscul acestora pentru pacient, de domeniul de utilizare şi de complexitatea acestora, potrivit normelor metodologice în vigoare;

d) de a asigura instalarea, mentenanţa şi repararea dispozitivelor medicale cu unităţi avizate pentru efectuarea acestor servicii;

e) de a comunica producătorilor şi structurii de specialitate orice incident survenit în timpul utilizării;

f) de a raporta ANMDMR toate dispozitivele medicale existente în unitate, înregistrate în evidenţele contabile ca mijloace fixe, indiferent de modul de procurare a acestora, conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

g) de a asigura un sistem documentat de evidenţă privind dispozitivele medicale utilizate, reparate şi verificate, potrivit normelor metodologice în vigoare;

h) de a asigura verificarea periodică a dispozitivelor medicale utilizate, conform prevederilor legale;

i)    de a asigura condiţii optime de păstrare şi depozitare a dispozitivelor medicale, conform cerinţelor specificate de producător.

Ancheta continuă în cazul lui Petrică Mîțu Stoian

În ceea ce privește cazul decesului artistului Petrică Mîțu Stoian precizăm că, în prezent, se află în desfășurare o anchetă a instituțiilor competente.

De asemenea, Direcția de Sănătate Publică Caraș - Severin a demarat o verificare la unitățile medicale în care a fost internat pacientul, conform competențelor ce revin Direcției. Se verifică condițiile igienico-sanitare și respectarea procedurilor înainte de efectuarea terapiei din camera hiperbară", a transmis Ministerul Sănătății într-un comunicat de presă.

Ce este o cameră hiperbarică și ce contraindicații sunt

Tratamentele de recuperare post-Covid, inclusiv ideea de folosire a oxigenoterapiei hiperbare, au apărut în special după constatarea cazurilor de „long Covid”, spune Radu Dabija, medic pneumolog, manager al Spitalului Pneumologie Iași.

"Ca să înțelegem ce este o cameră hiperbarică trebuie să înțelegem că noi, în aerul ambiental, inspirăm un aer cu o concentrație de 20,9 la sută oxigen. Restul, până la 100 la 100, sunt alte gaze - dioxid de carbon, azot și așa mai departe. Într-o cameră hiperbarică se livrează oxigen 100% la 2 atmosfere, deci la o presiune mult mai mare. S-a dovedit că are niște beneficii pentru bolnavii care în mod obișnuit nu se pot oxigena, doar că terapiile trebuie să fie scurte. Această terapie nu substituie, până la urmă, metodele de recuperare obișnuite", a explicat dr. Radu Dabija, la Digi24.

El spune că există niște contraindicații absolute, iar la pacientul cu COVID-19, acesta trebuie în prealabil investigat.

"Spre exemplu, la pacientul care a are risc de a dezvolta pneumotorax - pneumotorax înseamnă momentul în care se rupe sau se sparge sau este foarte fragilă o anumită zonă din plămâni și aerul iese în cavitatea pleurală și produce o compresie asupra plămânilor - este o complicație imediată la care ne putem gândi”, a arătat medicul Radu Dabija. „Dar totodată, felul în care bolnavul este investigat trebuie să fie foarte amănunțit, pentru că trebuie să vedem dacă are sau nu indicație. În mod cert, terapia hiperbarică trebuie recomandată de un medic, în niciun caz de către un kinetoterapeut sau de o firmă”, a subliniat Radu Dabija. „Pacientul respectiv trebuie mai întâi scanat la computer tomograf și trebuie văzut dacă are indicații pentru terapia hiperbarică și dacă nu cumva are niște leziuni pulmonare care contraindică. Aceste leziuni pot fi inclusiv leziunile de fibroză, inclusiv bronșiectaziile, emfizemul pulmonar și chiar și sechelele Covid-19", a completat medicul. 

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy