Iată editorialul scris de prof. Mircea Coșea pentru DCNews:
”Scrisoarea FMI: amintiri din anii studenției
Presa a relatat că Fondul Monetar Internațional își exprimă, printr-o scrisoare deschisă, îngrijorarea pentru faptul că Noul Cod Fiscal ar periclita pașii importanți făcuți de România în ultimii ani pentru îmbunătățirea finanțelor publice. Astfel, FMI cere modificarea Codului Fiscal și temperarea măsurilor de politică fiscală pe care acesta le prevede.
Vezi aici detalii: FMI, reacție dură cu privire la Noul Cod Fiscal, într-o scrisoare deschisă
Cu ceva timp înainte de această reacție a FMI am publicat prin amabilitatea DCNews propria mea poziție prin care îmi arătam îngrijorarea față de efectele negative pe care Noul Cod le-ar putea avea asupra sustenabilității creșterii economice în viitoarea perioadă (vezi: "Codul Fiscal: agent electoral sau agent al reformei" 2/III/2015 și "Atenționare de cod galben asupra economiei românești" 1/VII/2015 ). Scrisoarea FMI nu face decât să-mi confirme părerea, susținută între timp și de către alte luări de poziție printre care și cea a președintelui țării.
Trebuie spus că argumentația pe care o prezintă FMI în scrisoarea deschisă este impecabilă și depășește prin acuratețea și concretețea analizei toate eforturile depuse de analiști, partide politice și chiar consilieri prezidențiali pentru a determina susținătorii Codului să procedeze cu mai multă prudență, evitând accentele populiste și electorale.
Marele semn de întrebare ridicat de scrisoarea FMI
Cu toate acestea, consider scrisoarea deschisă a FMI un imens semn de întrebare referitor la capacitatea acestei instituții de a percepe corect situația concretă și reală a economiei românești. Mă întreb în ce măsură putem considera FMI un partener în ale cărui sfaturi mai putem avea încedere și în ce măsură continarea în aceleași tipare a acordului cu FMI ne poate ajuta în mod efectiv la efortul nostru de sustenabilizare a creșterii și dezvoltării economice?
Nedumerirea mea pleacă de la modul în care scrisoarea recomandă calea pe care ar trebui să o urmăm pentru ca prevederile noului cod fiscal să nu afecteze echilibrul bugetar și să nu deterioreze starea de stabilitate care, așa după cum spune scrisoarea, a determinat ca "România să facă paşi importanţi în ultimii şapte ani pentru a-şi îmbunătăţi finanţele publice controversate". Calea propusă de către FMI este astfel formulată: "Nu încercăm să spunem că România nu ar putea să beneficieze de pe urma unor impozite şi taxe mai scăzute. Pentru a crea însă spaţiul fiscal necesar unor reduceri prudente de impozite şi taxe sunt necesare acţiuni mai concrete, mai mult timp şi o strânsă coordonare între toate ministerele de linie şi ANAF, în mod deosebit:
- o mai bună colectare a impozitelor şi taxelor;
- cheltuirea mai eficientă a banilor publici;
- deplasarea dinspre investiţiile finanţate de la buget către proiectele finanţate din fonduri UE".
"Ideile salvatoare" ale FMI mi-au creat o stare de nostalgie, amintindu-mi de anii de demult ai studenției la ASE și de cursurile de planificare și de conducere științifică a întreprinderilor, ca și de publicațiile apărute sub egida CEPECA (CEPECA: Centrul pentru perfecționarea cadrelor de conducere din întreprinderi din București, căruia i s-a dat acronimul CEPECA, a fost înființat pe baza unui acord tripartit dintre Guvernul român și două Agenții specializate ale ONU, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Biroul Internațional al Muncii (BIM) la data de 30 iulie 1967). Se vorbea exact despre astfel de măsuri chiar dacă termenii erau puțin diferiți. Astfel, în loc de o mai bună colectare a impozitelor și taxelor se vorbea despre necesitatea "strângerii integrale și la timp" a impozitului pe circulația mărfurilor și a obligațiilor către stat a cooperativelor agricole de producție, cheltuiala eficienta a banilor publici se prezenta ca necesitate a folosirii eficiente a elementelor proporietății socialiste. In ceea ce privește investiții este o deosebire. Nu se vorbea despre proiecte finanțate de către UE ci de către Banca Mondială.
Ideile FMI, depășite
Lăsând nostalgia la o parte, vreau să spun că ideile FMI sunt doar truisme, scheme rigide și depășite valabile oriunde și oricând, paragrafe prezente în orice manual de economie.
Cu totul altceva așteptam de la experții FMI. Așteptam ca după cei șapte ani la care face referire să înțeleagă că România s-a schimbat și se schimbă continuu chiar dacă nu în ritmul pe care ni l-am dori. Nu se mai pot aplica măsuri standard, nu se mai pot trata probleme economiei românești cu aceleași rutină birocratică și cu aceiași lipsă de viziune specifică filozofiei FMI încă din perioada secolului trecut.
Nu este de contestat faptul că de "ideile" FMI este nevoie, dar nu prin ele se va obține sustenabilitarea creșterii. Ele doar redistribuie valori create făra a multiplica valoarea creată. Reducerea economiei subterane, reducerea cheltuielilor publice și fondurile UE pot crea și, mai ales, consolida macrostabilizarea și echilibrul bugetar dar pentru o creștere sustenabilă este nevoie ca economia să producă mai multă valoare adăugată și să o capitalizeze cât mai mult posibil în interiorul țării.
Așteptări de la FMI
Este necesar și urgent procesul de modernizare al structurii economiei, trecerea la stimularea reindustrializării în direcția tranziției de la producția de tip manufacturiei la cea bazată pe cercetare-dezvoltare. Se cere un sprijin concret pentru sectorul privat cu aribute concurenționale la export, capitalizarea sectoarelor de servicii publice de educație, sănătate, ordine publică. Într-un cuvânt, așteptam de FMI, ca un partener vechi al României, o strategie de dezvoltare pe suportul "îmbunătățirii finanțelor publice" de care vorbește scrisoarea, nu doar repetarea unor vechi deziderate ale unui mai bun management guvernamental.
Așteptam de la FMI propuneri de un nou concept și stategie a guvernării, căci propuneri de impulsionare a ANAF-ului și de folosire a banilor publici avem destule, le auzim în fiecare zi la talk-show-uri”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
