EXCLUSIV „Lista rușinii” cu cetățenii care au datorii la stat, o intenție politică a Guvernului Bolojan fără șanse de reușită. Avocat: E o măsură neconstituțională, la granița abuzului în serviciu

Autor: Andreea Deaconescu

„În primul rând, discutăm de o neconstituționalitate în raport de articolul 8 din CEDO, pentru că România a ratificat convenția și atunci sigur că ne raportăm și la acest aspect. Dar, pe de altă parte, ar intra în contradicție cu principiile generale de conduită în administrarea creanțelor fiscale”, a declarat avocatul, în cadrul unui interviu acordat DC News.

O ordonanță de urgență nu poate modifica o lege organică

Problema majoră ridicată de avocatul Bărbuceanu vizează conflictul direct cu art. 11 din Codul de procedură fiscală, o lege organică, deci superioară în ierarhia actelor normative. Acesta reglementează obligația funcționarilor din administrația fiscală de a păstra confidențialitatea asupra tuturor informațiilor obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

„Acolo ne spune foarte clar că personalul din cadrul organului fiscal este obligat să păstreze secretul asupra informațiilor de care a luat cunoștință. Alin. (2) al aceluiași art. 11 ne vorbește despre care dintre informații intră în această categorie: datele de identificare, natura și cuantumul obligațiilor fiscale, natura, sursa și cuantumul veniturilor, natura, sursa și valoarea bunurilor, plăți, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informații obținute din declarații ori documente prezentate de către contribuabil/plătitor sau terți”, a explicat Bărbuceanu.

Cu alte cuvinte, toate informațiile pe care ministrul Dezvoltării dorește să le expună publicului se regăsesc deja, explicit, în categoria celor protejate de secretul fiscal. Orice act normativ care ar permite dezvăluirea lor ar intra astfel în contradicție flagrantă cu legea în vigoare.

Întrebat dacă o asemenea măsură ar putea constitui și o faptă penală, avocatul susține că, în forma propusă, se poate vorbi inclusiv despre abuz în serviciu. „Nu intră în sfera secretului de serviciu, dacă ne raportăm la Legea privind protecția informațiilor clasificate, dar sigur că poate fi abuz în serviciu. Potrivit art. 297 din Codul penal, este vorba de fapta funcționarului care nu îndeplinește un act prevăzut de lege sau îl îndeplinește cu încălcarea legii, cauzând o pagubă ori o vătămare a drepturilor legitime. E clar că încalcă și legea cel puțin. Creează bineînțeles și o pagubă pentru persoana respectivă, adică un prejudiciu cel puțin de imagine, dacă nu patrimonial, și atunci putem vorbi de o astfel de infracțiune”, explică acesta.

Avocatul atrage atenția și asupra formei pe care guvernul ar putea să o adopte pentru promovarea acestei modificări, respectiv ordonanța de urgență. Or, o asemenea cale legislativă este ilegală în contextul modificării unei legi organice.

Precedente în instanță

Bărbuceanu subliniază că instanțele române au confirmat deja de mai multe ori caracterul protejat al acestor informații, inclusiv în cazuri care implicau executorii judecătorești. „Este o practică judiciară destul de consistentă pe acest articol. Chiar de curând am avut o astfel de speță, vizavi de publicarea unor asemenea informații de către executorii judecătorești, în anumite proceduri de executare. Și unele instanțe fac chiar o paralelă între obligația organului fiscal, adică a funcționarului public care exercită atribuții în domeniul fiscal, și activitatea executoriului judecătoresc. Și unele instanțe au apreciat că a fost încălcat acest articol 11 din Codul de procedură fiscală”, arată avocatul.

Bogdan Bărbuceanu atrage atenția că inițiativa contravine și dispozițiilor constituționale, în special celor care derivă din aderarea României la tratatele internaționale privind drepturile fundamentale: „Trebuie să facem referire la CEDO și la normele constituționale, pentru că, potrivit Constituției, România a ratificat această convenție, iar statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. De asemenea, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”.

În ceea ce privește Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), avocatul confirmă că și această normă europeană este încălcată. „GDPR-ul intră în legătură cu art. 8 din CEDO. De asta n-am făcut special o mențiune. Sigur că ar însemna și această încălcare”, afirmă acesta.

CCR nu ar putea valida o ordonanță care încalcă drepturi fundamentale

În prezent, potrivit lui Bărbuceanu, autoritățile locale nu au dreptul de a face publice aceste date în lipsa consimțământului persoanei. 

Chiar și practica ANAF, care publică periodic liste cu persoane juridice restante, nu ajunge la nivelul de detaliu pe care l-a menționat ministrul Dezvoltării. „Este, la fel, o încălcare a art. 11 din Codul de procedură fiscală. Așa ceva, pe reglementarea actuală, este total interzis. Și nu putem modifica o lege organică printr-o ordonanță de urgență oricât și-ar dori guvernul. Dar sunt măsuri haotice, disperate, pe care ei le gândesc fără să le analizeze și au impresia că pot fi implementate”, spune acesta.

În final, întrebat care ar fi limita minimă de identificare admisibilă din punct de vedere legal (numele complet, localitatea, strada), în cazul în care ordonanța de urgență ar trece de CCR, avocatul respinge ideea că o eventuală decizie a CCR ar putea salva o ordonanță care încalcă dispoziții de rang constituțional. „Orice normă ar intra în contradicție cu legislația actuală. Deci CCR-ul nu ar putea să spună așa ceva pentru că discutăm de o situație absurdă. Sigur că în principiu ar putea, dar legal, pe Constituție, nu poate, pentru că România este parte a Convenţiei europene a Drepturilor Omului, ratificată potrivit articolului din Constituție. Deci CCR-ul ar urma să constate că este vorba de o încălcare a dispozițiilor constituționale și a acestui tratat”, explică acesta.