Lia contraatacă: Acuzată că a „scăpat un interlop”, Lia Savonea explică „absurdul situației”. Președinta ÎCCJ anunță măsuri în instanță

Autor: Darius Muresan

Ca un scurt context, e vorba de un material publicat azi de Rise Project, intitulat „Cum a scăpat Lia Savonea un interlop de închisoare în timp ce era asociată cu rudele lui în afaceri imobiliare”. Pe scurt, cei de la Rise o acuză pe președinta Înaltei Curți că l-a „scăpat” de închisoare pe Sorin Raiciu, nepotul primarului comunei Chiajna, Mircea Minea.

Instanța de fond îl condamnase inițial pe Raiciu la 7 ani de închisoare pentru tâlhărie.

Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, respinge categoric și deomntează acuzațiile aduse de Rise Project, calificându-le drept o „construcție artificială și denaturată” și o campanie de defăimare bazată pe speculații fără fundament logic. Aceasta clarifică faptul că modificările în componența completului de judecată au fost determinate de cauze obiective (anchetarea și suspendarea foștilor membri), iar existența unei presupuse „duble motivări” este în realitate o eroare tehnică de încărcare în sistemul ECRIS a unei ciorne nefinalizate de un judecător suspendat. De asemenea, Lia Savonea infirmă orice conflict de interese sau legătură între afacerile imobiliare ale soțului său din 2006 și dosarul penal vizând fapte din 2008 repartizat spre judecare în 2013, subliniind că soluția de achitare a fost adoptată în unanimitate și anunțând totodată intenția de a acționa în instanță persoanele responsabile pentru afectarea reputației sale profesionale.

Lia Savonea explică faptul că acuzația este absurdă din punct de vedere logic, deoarece ar însemna că soțul ei a făcut o afacere în 2006 „ghicind” că cineva va comite o infracțiune peste doi ani și că dosarul respectiv îi va fi repartizat tocmai ei, șapte ani mai târziu. 

DC News publică integral dreptul la replică al Liei Savonea:

Față de afirmațiile vehiculate în spațiul public, de natură să afecteze grav încrederea publică în actul de justiție, consider necesar să formulez următoarele precizări:

Resping ferm orice insinuare privind existența unor comportamente nelegale, a unor interese personale sau a oricărei forme de influență în exercitarea atribuțiilor mele de judecător. Întreaga mea activitate profesională s-a desfășurat exclusiv în cadrul legal, cu respectarea principiilor independenței, imparțialității și integrității funcției judiciare.

Lia Savonea îi dă în judecată pe autorii articolului

Afirmațiile vehiculate de jurnaliștii Rise Project reprezintă o construcție artificială și denaturată, care se înscrie într-o vădită campanie de defăimare, bazată pe asocieri forțate și speculații privind persoane și situații fără legătură reală între ele. Subliniez că nu au existat niciodată raporturi de afaceri ale soțului meu, ori de altă natură, cu persoane pe care eu le-am judecat.

Gravitatea acestor afirmații, precum și impactul direct asupra încrederii publice în actul de justiție și în integritatea funcției de judecător mă determină să utilizez toate mijloacele legale pentru apărarea reputației mele profesionale, inclusiv formularea unei acțiuni în instanță împotriva tuturor persoanelor implicate în formularea şi susținerea acestor afirmații.
Pentru corecta înțelegere a situației de fapt și a gravității distorsionării acesteia în materialele publice, prezint în continuare cronologia relevantă, bazată pe evidențele oficiale ale instanței:

i)              Respectarea continuităţii completului

Potrivit evidențelor instanței, membrii inițiali ai completului nr. 3 au fost vizați, la momente diferite, de o anchetă penală, ceea ce a determinat suspendarea succesivă a acestora din funcție. În aceste condiții, pentru asigurarea continuității activității judiciare și a funcționării instanței, s-a impus reconstituirea completului vizând preluarea tuturor dosarelor din stocul lui, în conformitate cu prevederile legale și regulamentare aplicabile.
Prin urmare, modificările intervenite au avut un caracter obiectiv și inevitabil, fiind determinate de împrejurări independente de voința membrilor completului sau a conducerii instanței.

 ii)            Alegația privind existența unei „duble motivări în fapt și în drept” este lipsită de fundament.

Nu există două motivări diferite ale aceleiași hotărâri, în sensul sugerat, ci o singură motivare, redactată în condițiile legii.
Hotărârea a fost pronunțată în unanimitate la data de 10.12.2013, în contextul cadrului normativ existent la acel moment, când Codul de procedură penală nu prevedea obligativitatea redactării motivării concomitent cu pronunțarea soluției. Redactarea hotărârii a fost realizată ulterior, fiind finalizată la data de 10.07.2014, potrivit evidenţelor instanţei.
Inițial, cauza a fost repartizată spre redactare unui membru al completului, doamna judecător D.P., însă aceasta nu a finalizat motivarea ca urmare a suspendării din funcție la data de 18.04.2014. În aceste condiții, redactarea a fost repartizată, în mod legal, unui alt membru al completului de judecată, care a întocmit forma finală a hotărârii la data de 10.07.2014.

Potrivit evidențelor, în aplicația ECRIS a fost încărcată, din eroarea funcţionarului care a efectuat operaţiunea, la data de 03.07.2014, varianta „în ciornă”, nefinalizată a documentului, efectuată de către judecătorul desemnat iniţial, care nu constituie motivarea finală, oficială a hotărârii.

Singura formă autentică și valabilă este cea finalizată conform procedurii legale și atașată dosarului cauzei. De altfel, judecătorul desemnat inițial pentru redactare nu mai putea efectua nicio operațiune în cauză după data suspendării din funcție, respectiv 18.04.2014.

Hotărârea a fost pronunțată în unanimitate de completul de judecată

În acest context, subliniez că hotărârea a fost pronunțată în unanimitate de completul de judecată, ceea ce reflectă acordul deplin asupra soluției adoptate. În aceste condiții, chiar și ipotetice diferențe de nuanță în redactarea considerentelor nu au și nu pot avea relevanță juridică asupra soluției pronunțate.

Accentul pus pe astfel de aspecte formale, desprinse de contextul procedural și de realitatea juridică a cauzei, este de natură să deturneze în mod artificial discuția de la elementul esențial al actului de justiție, soluția pronunțată de complet, în mod unitar și legal.

iii)          Aspectele privind activitatea soţului meu

Afirm ferm că nu a existat nicio situație în care interacțiunile sau activitățile acestuia, de orice natură, să fi generat ori să fi putut genera o stare de incompatibilitate, conflict de interese sau orice influență asupra exercitării atribuțiilor mele profesionale.

Pe întreaga durată a carierei mele de judecător, nu am avut alte preocupări în afara celor strict profesionale, desfășurate cu respectarea deplină a statutului magistratului și a tuturor restricțiilor prevăzute de lege. Nu am avut și nu am cunoștință despre relațiile sau raporturile din cadrul comunității în care locuiesc, dincolo de interacțiuni strict formale.

Resping categoric orice insinuare privind existența vreunui comportament nelegal sau a vreunui interes personal în legătură cu dosarul menționat. Nu am fost influențată de relații personale sau de altă natură și nu au existat motive de incompatibilitate care să impună formularea unei cereri de abținere.

Ceea ce atrage atenția în mod deosebit este faptul că raționamentul sugerat în articolul de presă presupune, în mod implicit, că o tranzacție imobiliară realizată de soțul meu în anul 2006, împreună cu un membru al comunității fără legătură cu cauza, ar fi fost făcută în anticiparea unei fapte penale comise ulterior, în anul 2008, de către o altă persoană, precum și a unei repartizări aleatorii a dosarului, la 7 ani distanță.

O asemenea construcție este în afara oricărei logici factuale și nu poate susține o concluzie serioasă.