ÎCCJ dă în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru banii magistraților redirecționați către ajutoare sociale

Autor: Tiberiu Vasile

ÎCCJ dă în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru banii magistraților, după ce instanța supremă acuză blocarea fondurilor necesare pentru plata unor drepturi salariale stabilite definitiv de instanțe, potrivit România TV.

Anunțul a fost făcut luni, când Înalta Curte de Casație și Justiție a explicat că a recurs la această acțiune din cauza “refuzului nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturile salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive”.

Ce cere ÎCCJ în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor

Prin cererea depusă la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, instanța supremă solicită obligarea autorităților să facă pașii concreți pentru plata integrală a sumelor restante către magistrați.

Mai exact, ÎCCJ dă în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru banii magistraților și cere:

-alocarea completă a fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante, deja stabilite prin titluri executorii;

-emiterea actelor administrative și realizarea tuturor procedurilor bugetare pentru includerea acestor sume;

-dacă este nevoie, realizarea unei rectificări bugetare.

Dosarul a fost înregistrat pe 30 martie 2026, iar solicitările merg mai departe: instanța cere și stabilirea unui termen limită de maximum 10 zile pentru executare.

În plus, ÎCCJ vrea sancțiuni clare în caz de întârziere. Se solicită o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pentru fiecare zi în care obligațiile nu sunt respectate, aplicată direct persoanelor responsabile - ministrul Finanțelor și prim-ministrul. La acestea s-ar adăuga și alte penalități de 2% pe zi, precum și despăgubiri.

Magistrații invocă încălcarea dreptului de proprietate

Un punct central al acțiunii îl reprezintă situația judecătorilor care au câștigat în instanță aceste drepturi, dar nu și-au primit banii nici după ani de zile.

Potrivit ÎCCJ, neplata acestor sume afectează direct dreptul de proprietate, garantat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului: “Caracterul unitar al procesului civil impune respectarea garanțiilor ce caracterizează dreptul la un proces echitabil atât în faza judecății, cât şi în cea a executării silite. În acest context, executarea cu întârziere a unei hotărâri judecătoreşti, prin emiterea inițial a unei ordonanţe de urgenţă, OUG nr.114/2018, ce eşalonează executare hotărârii pe o perioadă de 5 ani, şi ulterior emiterea unei alte ordonanţe de urgenţă, OUG nr.115/2023, prin care se reeşalonează executarea deja eşalonată, pentru ca ulterior, prin Ordonanța de urgență nr. 52/2025 Guvernul să îşi asume plata acestora în anul 2026, iar prin Legea bugetului pentru anul 2026 să nu fie prevăzute nici măcar aceste sume încalcă dreptul la un proces echitabil şi dreptul la respectarea bunurilor”.

Decizia Guvernului care a declanșat conflictul

Tensiunile au apărut după ce Guvernul a decis să amâne plata acestor drepturi salariale. În paralel, Executivul a ales să prioritizeze alte cheltuieli, inclusiv pachetul social inclus în buget.

Pe 19 martie, premierul Ilie Bolojan explica opțiunile analizate: "Prima să creștem deficitul, nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care s-a căzut de acord este să reducem alte cheltuieli, achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate anii trecuți și amânarea lor pentru anul următor".

Această decizie a dus direct la actuala situație în care ÎCCJ dă în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru banii magistraților, considerând că obligațiile legale sunt ignorate.

De la plângere prealabilă laproces

Înainte de a ajunge în  instanță, Înalta Curte a urmat pașii procedurali. A transmis o plângere prealabilă către Guvern și Ministerul Finanțelor, solicitând rezolvarea situației pe cale administrativă.

Răspunsul nu a venit sau nu a fost favorabil. Mai mult, instituția susține că a cerut în repetate rânduri includerea sumelor în buget sau o rectificare, fără rezultat.

„Spre a confirma o dată în plus conduita pârâților de refuz nejustificat, a fost adresată acestora o nouă cerere de rectificare bugetară (...) fără însă a exista o soluționare pozitivă”.

Chiar dacă termenul legal de răspuns nu era complet expirat, instanța supremă a decis să meargă mai departe, considerând lipsa de reacție drept un refuz clar, conform Știri pe surse.

Miza: plata efectivă a drepturilor restante

În esență, cazul se reduce la o problemă concretă: bani câștigați în instanță, dar neplătiți. Iar conflictul instituțional ar putea avea consecințe serioase, inclusiv sancțiuni directe pentru liderii Executivului, într-un climat politic din ce în ce mai tensionat.

Procesul poate duce fie la obligarea Guvernului să plătească rapid sumele, fie la o rezolvare administrativă ulterioară.

Cert este că ÎCCJ dă în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru banii magistraților, iar acest dosar devine unul dintre cele mai sensibile conflicte instituționale din ultima perioadă.

CITEȘTE ȘI: Lia Savonea, ÎCCJ, se pregătește să dea Guvernul în judecată