Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Legi Justiţie. Ministerul Justiţiei, răspuns în urma criticilor CSM, Parchetului General şi ÎCCJ

Rodica Mitu / 27 oct 2017 / 15:04

Ministerul Justiţiei susţine că invitarea lui Tudorel Toader la Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a prezenta proiectul de modificare a legilor Justiţiei nu are caracterul unei 'transmiteri' a acestui proiect, iar preluarea unei soluţii legislative de către Parlament nu poate fi interpretată nici ca o 'deturnare' sau o 'abandonare'. 

De asemenea, Ministerul Justiţiei declară că refuzul ministrului Tudorel Toader de a se prezenta la Comisia specială ar fi avut semnificaţia unui 'act grav de încălcare a Constituţiei', iar autoritatea judecătorească nu are competenţa de a stabili situaţiile în care un proiect de lege poate fi iniţiat de către Guvern sau poate fi preluat de Parlament ca iniţiativă legislativă.

Ministerul Justiţiei a răspuns, vineri, printr-un comunicat de presă, criticilor formulate de CSM, Parchetul General şi Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu privire la trimiterea proiectului la Parlament. MJ arată că, indiferent de domeniul de reglementare şi activitatea Guvernului în legătură cu respectivul domeniu, o hotărâre a Parlamentului de constituire a unei comisii speciale pentru realizarea unei unificări a reglementărilor specifice acelui domeniu respectă cadrul constituţional şi legal de referinţă, fiind menită asigurării dezideratului securităţii juridice.

'Cu atât mai mult este susţinută această iniţiativă atunci când domeniul în discuţie este cel al justiţiei, care face obiectul monitorizării speciale a Comisiei Europene, prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare', susţine MJ. Conform sursei citate, hotărârea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei dă expresie realizării obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în sensul unei coordonări a reglementărilor în domeniul menţionat, care incumbă deopotrivă, în cadrul limitelor şi competenţelor lor constituţionale, Parlamentului şi Guvernului.

'Astfel fiind, atât invitarea ministrului Justiţiei pentru a prezenta, în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, proiectul Legii de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi răspunsul favorabil al acestuia la invitaţia transmisă, este un act de cooperare constituţională loială, respectând cadrul constituţional de referinţă. Răspunsul la această invitaţie nu are semnificaţia unei 'transmiteri' a proiectului de lege de către Parlament şi nici a vreunei încălcări a procedurilor constituţionale sau legale. Dimpotrivă, un refuz al ministrului Justiţiei de a se prezenta în faţa unei Comisii parlamentare şi a oferi informaţii cu privire la acte ce intră în sfera de competenţă a acestei Comisii, ar fi avut semnificaţia unui act grav de încălcare a Constituţiei.

Curtea Constituţională a constatat recent că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României generat de un asemenea refuz de prezentare în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor', arată Ministerul Justiţiei.

În acest context, consideră MJ, iniţiativele parlamentare care ar putea privi acelaşi domeniu de reglementare sau aceleaşi soluţii legislative promovate la nivelul Guvernului sau preluarea acestora, cum este situaţia în cauză, ţin de voinţa Parlamentului, care nu poate fi cenzurată nici de autoritatea executivă şi nici de cea judecătorească. 'Afirmaţiile avansate în spaţiul public de reprezentanţi ai autorităţii judecătoreşti, în sensul unei 'deturnări' a procesului de legiferare prin simplul fapt al preluării, din iniţiativă parlamentară, iar nu guvernamentală, a unui proiect de lege definitivat în cadrul Ministerului Justiţiei, nesocotesc cadrul constituţional şi legal de referinţă.

O astfel de preluare a unor soluţii legislative definitivate la nivelul Ministerului Justiţiei nu poate fi interpretată nici ca o 'deturnare', nici ca o 'abandonare' a soluţiilor legislative conturate în privinţa modificării legilor justiţiei şi nici ca o 'lipsire de eficienţă' sau ca lăsare în 'derizoriu' a proiectului.

Complexitatea procesului legislativ în cadrul Parlamentului, cu implicarea a numeroşi actori instituţionali, în condiţii de transparenţă, sunt tot atâtea garanţii ale realizării funcţiei legislative în concordanţă cu principiile unui stat democratic, iar simplul refuz al oricărei autorităţi publice de acceptare a procedurilor constituţionale nu poate fi reţinut ca fiind de natură să împiedice realizarea acestor proceduri ci, dimpotrivă, are semnificaţia plasării autorităţii în cauză deasupra legii', precizează MJ.

Potrivit MJ, Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ asupra proiectului, iar considerentele avute în vedere de CSM la luarea acestei decizii au fost analizate de Ministerul Justiţiei. 'Potrivit art.1 alin.(4) din Constituţie, 'Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale'.

[citeste si]

În realizarea acestui principiu, toate autorităţile publice trebuie să dea dovadă de loialitate constituţională, respectându-şi competenţa constituţională, şi să coopereze în respectarea şi realizarea principiilor şi normelor constituţionale. Autoritatea judecătorească nu are competenţa de a stabili situaţiile în care un proiect de lege poate fi iniţiat de către Guvern sau poate fi preluat de Parlament ca iniţiativă legislativă. Dacă autoritatea judecătorească ar avea îndrituirea constituţională să împiedice Parlamentul să legifereze, ar fi pusă în pericol însăşi existenţa statului de drept, aceasta constituind o limitare nepermisă a rolului Parlamentului, de a cărui esenţă este reprezentativitatea acestuia, spre deosebire de autorităţile executivă şi judecătorească, autorităţi ce au alt rol şi funcţii în statul de drept', se mai spune în comunicatul MJ.  

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.23
YesMy