Negocierile pentru una dintre cele mai sensibile reforme din sectorul public intră în linie dreaptă, iar săptămâna viitoare ar putea aduce atât forma finală, cât și aprobarea noii legi a salarizării. Discuțiile au loc într-un context strategic, marcat de angajamentele asumate de România prin PNRR, unde reforma sistemului de plată din sectorul bugetar reprezintă un jalon esențial pentru alinierea la standarde europene mai eficiente și mai sustenabile. Miza este una majoră. Peste două milioane de angajați din sistemul public, sau chiar mai mulți, vor resimți direct efectele recalibrării grilelor de salarizare și ale noilor mecanisme de indexare.

Schimbările propuse vizează nu doar ajustări punctuale, ci o regândire în profunzime a modului în care sunt stabilite și actualizate veniturile în sectorul bugetar, prin introducerea unor indicatori mai predictibili și mai ancorați în realitățile economice. În acest context, ministrul Muncii, Florin Manole, a oferit explicații detaliate într-o intervenție la România TV, în cadrul emisiunii „România la raport”, moderată de jurnalista Andreea Crețulescu, unde a clarificat principiile noii legi, mecanismele de funcționare și impactul preconizat asupra angajaților din sistemul public.

Ministerul pleacă de la o lege veche făcută tot de PSD în timpul mandatului Olguței Vasilescu

"În primul rând, aș vrea să plec de la un lucru pe care eu l-am mai spus. Avem o lege făcută tot de Partidul Social Democrat, de doamna Olguța Vasilescu, acum 9 ani. Este o lege care este evaluată ca fiind una bună de foarte multe instituții internaționale, de exemplu Banca Mondială. Ea a fost bună, în sensul că a fost scrisă bine, dar a suferit aproape 300 de modificări, 200 și ceva, care au dat peste cap toate ierarhiile. Primul obiectiv al acestei noi legi este să reordonăm aceste ierarhii, însă cu o compresie mai mare. Nu va fi de la 1 la 12, așa cum era în 2017, ci de la 1 la 8. Unu înseamnă salariu minim pe economie, astăzi în mână undeva pe la 2300 de lei. Opt înseamnă 2300 ori 8. Deci, cel mai mare salariu în România va fi 18 mii de lei în sistemul bugetar. O să avem această scară de la 1 la 8, cu ierarhiile reordonate după dezordinea celor 300 de modificări.

"Salariul unui bugetar nu se va mai actualiza cu indicele numit salariu minim, ci cu un indicator care ține cont de inflație"

În al doilea rând, nu o să mai corelăm cu salariul minim. Sigur, cel mai mic salariu din administrație nu va fi sub nivelul salariului minim, doar că acest indice de referință va lua rolul salariului minim. A fost o discuție permanentă în toți acești ani despre cât trebuia să crească salariul minim. Era bine pentru lucrătorii din mediul privat care câștigau puțin. De câte ori trebuia să crească a fost o discuție la fel de des întâlnită precum cea a salariilor bugetarilor. Sigur, au fost înghețate mulți ani, dar acum, făcând corelația asta, nu va mai exista această discuție, pentru că indexarea în sistemul public trebuie să se facă nu odată cu salariul minim, nu neapărat cu procentul cu care va crește în următorii ani salariul minim, ci cu un mecanism comparabil cu cel care calculează creșterea salariului minim. Nu suntem la finalul discuțiilor interne în Minister, dar, cel mai probabil, săptămâna viitoare vom finaliza. Va fi un indice clar între creșterea economică și rata inflației, care ne va ține în marja de cheltuială publică pe care o putem avea. Ca să înțeleagă toată lumea, pe viitor, după ce trece legea, an de an, salariul unui bugetar nu se va mai actualiza cu indicele numit salariu minim, ci cu un indicator care ține cont de inflație, creștere economică și alte repere. Vor fi repere pe care le vor discuta Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, astfel încât, în fiecare an, să indexeze acest punct de referință. Va fi un nou indicator. El începe cu același cuantum ca salariul minim, pentru că, evident, nimeni din sistemul bugetar sau din orice alt loc de muncă nu poate să câștige mai puțin decât salariul minim. Au fost ani în care salariile bugetarilor au rămas înghețate, deși economia a crescut, salariul minim a crescut și așa mai departe.

"Nu intenționăm să scădem salariile celor care lucrează în sistemul public"

O altă precizare importantă este că am văzut astăzi, în spațiul public, niște informații greșite. Prin această nouă lege a salarizării nu intenționăm să scădem salariile celor care lucrează în sistemul public. Informația aceasta a inflamat multă lume. În cazul celor care au salariile în plată, ieșite din grilă, în cazul celor mai mulți dintre ei se va aplica, la fel ca în cazul legii pensiilor, acum în vigoare, o înghețare a acelei remunerații la nivelul aflat în plată. Acele salarii nu vor mai crește în momentul în care vor crește celelalte. Vor fi câteva corecții care vor viza doar câteva vârfuri, câteva zeci, acolo unde s-a sărit calul, precum cele ale funcționarilor care luau mai mult decât președintele țării. Sunt foarte puțini. În schimb, sunt foarte mulți bugetari care lucrează onest, care au salarii decente sau chiar mai mici decât ar merita și nu ar trebui să se teamă. Marea masă a lucrătorilor din sistemul public, fie că vorbim de educație, sănătate, administrație publică, sunt oameni care n-au sărit din grilă, nu au fentat legea în niciun fel și, atunci, nu au motiv pentru a se teme de nimic. Am vrea să menținem logica ierarhiilor în sistemul bugetar, cu logica pe care a avut-o PSD-ul atunci când era doamna Lia Olguța Vasilescu la Ministerul Muncii. Da, vrem să menținem logica de acolo, pentru că legea respectivă, cum am spus, a fost una bună, dar stricată ulterior prin sute de modificări. Modificările au dat peste cap totul. Legea a fost bună de la început și e păcat că ea nu s-a aplicat până la capăt", a explicat Florin Manole.

CITEȘTE ȘI: Pensiile militare, clarificări de la ministrul Florin Manole pentru pensionari

Ministrul Manole a făcut anunțul: 2,9 milioane de pensionari primesc mai mulți bani în mai!