„Uniunea Europeană s-a încurcat în numărul de sancțiuni, dar și în embargouri. Embargoul la cărbune rusesc a fost în august, mai urmează unul în noiembrie și unul în decembrie, cele pe țiței și pe gaz. Părerea mea este că avem o singură soluție. Avem nevoie de măsuri semnificative de sprijin pentru IMM-uri și pentru populație, de ordinul a câtorva procente solide de deficit. Avem nevoie de un punct de inflexiune asupra modului în care privim deficitele substanțiale, cu două cifre, în toată Europa.
Atenție, Băncile Centrale trebuie să pivoteze dobânzile imediat înapoi, pentru că își pot permite, ca să facă finanțarea acestor deficite mai ușoare. Aceasta este singura soluție - creșterea deficitelor în țările europene, cu cel puțin câteva procente, pentru protejarea celor vulnerabili peste această iarnă dificilă. Nu poți să lași costurile exorbitante în marje de profit. Trebuie să protejezi IMM-urile și populația vulnerabilă cu măsuri substanțiale, macroeconomice, la nivelul întregii Uniuni, cu prețul acestor deficite care pot fi amortizate de băncile centrale prin controlul dobânzilor.
Aceasta este soluția pe care politicienii nu o vor accepta în acest moment, ci doar peste 6 luni. Noi, analiștii economici, vorbim acum despre soluții, dar lor le vor trebui 6 luni să pună în aplicare soluțiile găsite de noi. Este, într-adevăr, o soluție greu digerabilă economic, e greu să vinzi această măsură. Dar dacă ar accepta soluția repede și eficient, la nivelul întregii Uniuni, atunci ai putea să te protejezi în această iarnă teribilă de răutatea și de arma energetică a adversarului fără scrupule pe care îl avem în Rusia.” , susține profesorul Adrian Mitroi, pentru DC News.
”Ar putea să nu fie ultimul șoc”. Oficial FMI, avertismente apocaliptice. Ce părea sigur acum două luni, astăzi nu mai este
Gita Gopinath spune că lumea se confruntă cu dificultăţi în privinţa pieţei muncii şi a lanţurilor de aprovizionare, iar presiunile asupra preţurilor continuă, ceea ce va face ca șefii băncilor centrale globale, afați între ciocan și nicovală sau, economic spus, între locuri de muncă, inflaţie şi creşterea economiei, vor ajunge într-un punct critic al compromisurilor pe care deja le fac.
Conform oficialului FMI, băncile centrale trebuie să-și uniformizeze deciziile, indiferent de costuri. ”Băncile centrale trebuie să acţioneze decisiv pentru a readuce inflaţia la obiectivul stabilit şi pentru ancorarea aşteptărilor în privinţa inflaţiei. Politicile monetare care păreau justificate în urmă cu doar câteva luni, cum ar fi stimularea economiei pentru creşterea numărului de locuri de muncă şi prognozele privind dispariţia perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, nu mai par a fi sigure”, a avertizat Gopinath.
Gita Gopinath a apreciat că ”pandemia şi războiul din Ucraina servesc ca teste de stres pentru cadrul politicii monetare”.
Dacă practicile din trecut abordau "transparenţa" problemelor din lanţurile de aprovizionare, presupunând că afacerile se vor ajusta, "pandemia şi războiul din Ucraina sugerează că şocurile temporare din lanţurile de aprovizionare ar putea dura mai mult şi ar putea avea efecte mai extinse asupra inflaţiei, când economia este solidă sau şocurile sunt extrem de mari. În asemenea condiţii, băncile centrale ar putea fi nevoite să acţioneze mult mai agresiv pentru a ţine sub control inflaţia", a avertizat oficialul Fondului Monetar Internaţional, conform Agerpres.
În mod similar, eforturile de relaxare a politicii monetare pentru stimularea pieţei muncii "creează riscuri semnificative în privinţa inflaţiei". "Presiunile inflaţioniste ar putea deveni mult mai intense, deoarece şomajul scade la un nivel record, iar sectoarele cheie se confruntă cu probleme de aprovizionare", a explicat Gopinath.
Declaraţiile sale reflectă eforturile guvernatorilor băncilor centrale şi a instituţiilor economice de a înţelege actuala creştere a inflaţiei şi a determina dacă rădăcinile acesteia sunt în schimbările permanente cu care se confruntă economia ca efect al pandemiei şi al războiului din Ucraina.
"Numărul de angajaţi, în special în sectoarele unde există contact ridicat, ar putea deveni mult mai dificil de estimat, în urma schimbărilor provocate de pandemie. Bunurile şi serviciile furnizate prin lanţurile globale de aprovizionare ar putea deveni mai scumpe sau nu vor mai fi disponibile dacă ţările restricţionează sever comerţul", a avertizat Gopinath.
Şi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a afirmat recent că devine din ce în ce mai dificil pentru băncile centrale să reducă inflaţia, fără a provoca recesiuni, din cauza presiunilor sporite asupra preţurilor la alimente şi energie, în urma războiului din Ucraina şi a restricţiilor dure din China.
"Cred că trebuie să devenim mai obişnuiţi cu inflaţia, ar putea să nu fie ultimul şoc", a avertizat Georgieva, adăugând că nu mai vede inflaţia ca "tranzitorie".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
