EXCLUSIV Investiție uriașă în infrastructura meteorologică din România. Elena Mateescu (ANM) explică rolul radarelor ultramoderne

Autor: Elena Aurel

Proiectul INFRAMETEO marchează o nouă etapă de modernizare a infrastructurii meteorologice din România.

Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, a vorbit despre acest proiect și a explicat că acesta a presupus investiții majore în clădiri eficiente energetic, echipamente moderne, dar și radare de ultimă generație. 

„Clădirea green, clădirea smart, clădirea eficientă energetic în care ne aflăm a însemnat unul din obiectivele importante ale întregului proiect INFRAMETEO, prin care s-a încheiat încă o etapă de dezvoltare a infrastructurii serviciului meteorologic român.

Vorbim de șapte obiective importante, de la automatizarea cu echipamente de ultimă generație a încă unui număr de 80 de stații meteorologice, modernizarea sistemului de telecomunicații IT, preluarea datelor satelitare de la sistemul Copernicus al Uniunii Europene, achiziția celor 7 radare noi, dual-polarimetrice, de ultimă generație, obiectivul 7 – înființarea Centrului European de Agrometeorologie pentru regiunea asociativă VI-Europa a Organizației Meteorologice Mondiale.

Per total, proiectul a însemnat 50 de milioane de euro, finanțat atât în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și tranzitat și către Programul de Dezvoltare Durabilă în prezent cu acest obiectiv, având în vedere necesitatea finalizării într-un termen cât mai scurt a ceea ce a însemnat efortul de echipă al Administrației Naționale de Meteorologie și al partenerilor instituționali - Ministerul Apelor, Mediului și Pădurilor și mai ales Ministerul Proiectelor Europene și al Investițiilor, ANM-ul fiind unul din beneficiarii fondurilor de coeziune în baza cărora am putut să parcurgem aceste etape de modernizare începând din 2015 și până astăzi”, a spus Elena Mateescu. 

VEZI ȘI: Vremea în ianuarie și februarie 2026. Florinela Georgescu (ANM), informații pentru românii care își doresc zăpadă / video

Radarele ultramoderne cresc precizia prognozelor în situații extreme

Potrivit Elenei Mateescu, noile radare meteorologice reprezintă o investiție de 25 de milioane de euro și au o importanță deosebită în creșterea preciziei prognozelor și avertizărilor de vreme severă. 

„Suntem la un pas de modernizare important. Radarele sunt deja operative începând de anul trecut, din vară, și reprezintă o investiție de 25 de milioane de euro per total, cele 7 radare amplasate în țară, astfel încât Centrul Național de Prognoză meteorologică și serviciile regionale de prognoză a vremii să beneficieze de cele mai noi informații și de o  tehnologie modernă atunci când vorbim de fenomene meteorologice extreme - fie că vorbim de precipitații, forma precipitațiilor, grindină, intensificări ale vântului, toate acestea sub egida încadrării în tipare de vreme extremă și care fac obiectul avertizărilor de tip nowcasting, în mod deosebit.

Radarul este principalul instrument de lucru al meteorologului de serviciu de la Centrul Național de Prognoză atunci când emite aceste avertizări de vreme severă imediată, cu anticipare pe termen de până la 6 ore”, a spus Elena Mateescu, la DC News. 

Video: 

Detalii despre proiect 

Modernizarea infrastructurii meteorologice este crucială pentru sporirea rezilienței la schimbările climatice, permițând o mai bună pregătire și răspuns la fenomene meteorologice extreme, cum ar fi seceta și inundațiile și îmbunătățind acuratețea prognozelor și a avertizărilor meteorologice pentru a salva vieți omenești și bunuri. De asemenea, această abordare sprijină sectoare precum agricultura, gospodărirea apelor, transporturile, protecția mediului, apărarea și siguranța națională, ajută la monitorizarea schimbărilor climatice și stimulează productivitatea economică, permițând un proces decizional informat și o planificare mai bună. 

Proiectul INFRAMETEO continuă dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale din România. 

Sursa de finanțare 

Valoarea totală a proiectului este de 268.321.884,79 lei /53.664.376,97 Euro. Proiectul a fost finanțat din fonduri europene și anume: 

−Etapa I (14.01.2020 – 31.12.2023), SMIS 2014+ 152610: Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, Fondul de Coeziune (FC), Axa Prioritară 5 “Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor”, Obiectivul Specific 5.1 „Reducerea efectelor și a pagubelor asupra populației cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundații și eroziune costieră”. 

Valoare totală: 147.081.249,38 lei / 29.416.249,87 Euro din care: valoare eligibilă nerambursabilă: 125.019.061,99 lei și valoare co-finanțare:
22.062.187,39 lei. 

− Etapa II (01.01.2024 – 29.02.2029), SMIS 2021+ 320849: Programul Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021-2027, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Prioritatea P3, Obiectiv specific: RSO2.4 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor de dezastre și a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice. Apel de proiecte: PDD/ 187/ PDD_P3/ OP2/RSO2.4/ PDD_A7 - Managementul principalelor tipuri de risc identificate în PNMRD – proiecte etapizate tip D1. 

Valoare totală: 121.240.635,41 lei / 24.248.127,08 Euro din care: valoare eligibilă nerambursabilă: 86.964.953,42 lei și valoare co-finanțare:
34.375.681,99 lei. Proiect „Modernizarea infrastructurii de monitorizare și avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice severe în vederea asigurării protecției vieții și a bunurilor materiale - INFRAMETEO” 

Obiectivele Proiectului 

În cadrul Proiectului INFRAMETEO au fost implementate următoarelor componente:

1. Modernizarea rețelei de radare meteorologice (7 radare meteorologice Doppler, dual-polarimetrice, în bandă S);

2. Modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor;

3. Modernizarea infrastructurii de comunicații și îmbunătățirea performanțelor sistemului informatic al Administrației Naționale de Meteorologie;

4. Extinderea modernizării rețelei naționale de stații meteorologice automate;

5. Sistem de recepție, prelucrare, vizualizare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții meteorologici și de supraveghere a atmosferei;

6. Sistem de recepție, prelucrare, arhivare și diseminare a datelor de la sateliții Copernicus Sentinel-1, Sentinel-2, Sentinel-3 și Sentinel-5P de tip capabil să asigure înregistrări ale zonelor afectate de dezastre sau situații de criză pe
teritoriul național;

7. Înființarea Centrului Agrometeorologic pentru Regiunea VI-Europa din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM): 

7A. Construcția clădirii “green” și “smart” a Centrului Agrometeorologic pentru Regiunea a VI-a Europa din cadrul OMM;

7B. IT Datacenter.

1.Modernizarea rețelei de radare meteorologice (7 radare meteorologice Doppler, dual-polarimetrice, în bandă S) 

Contract de achiziție publică de proiectare și execuție lucrări nr. 4773 din 23.09.2022, încheiat cu Asocierea Rartel S.A. – Leonardo Germany GMBH 

Valoare totală contract: 147.928.321,37 lei /30.057.568,09 Euro 

Au fost construite 7 turnuri dedicate, pe care au fost instalate și puse în funcțiune 7 sisteme radar Doppler în bandă S dual – polarimetrice la: București, Bobohalma – Târnăveni, Ciurea – Bârnova, Cârcea – Craiova, Medgidia, Oradea – Dealul Vântului, și Timișoara. Factorii care au contribuit la alegerea amplasamentelor au inclus: relieful României, strategia de scanare cu 12 elevații la o frecvență de 5 minute. 

Noile radare contribuie semnificativ în cadrul activității de prognoza pe termen scurt și a avertizărilor nowcasting prin: 

− precizie îmbunătățită a estimărilor precipitațiilor, ceea ce duce la o mai bună detectare a inundațiilor; 

− abilitatea de a discerne între diferite tipuri de precipitații: ploi abundente, grindină, zăpadă și lapoviță; 

− identificarea îmbunătățită a ecourilor non-meteorologice (de ex. clutter la nivelul solului, stoluri de păsări și roiuri de insecte, resturi materiale rezultate în urma vântului puternic). 

Sistemele radar permit supravegherea meteorologică completă a unei zone geografice circulare cu o rază de cel puțin 230 km în jurul poziției/amplasamentelor radar. 

Noile radare în bandă S, dispun de tehnologia dual-polarimetrică, care permite transmiterea și recepția impulsurilor radar simultan atât în orientare orizontală, cât și verticală, oferind informații mai precise privind dimensiunea, forma și varietatea hidrometeorilor. 

Noile radare funcționează în mod continuu (24 de ore/7 zile) și permit o mai bună detecție și monitorizare a structurilor noroase generatoare de precipitații abundente, căderi de grindină și intensificări puternice ale vântului asociate furtunilor convective. Aceste informații sunt esențiale pentru avertizările de tip nowcasting, iar frecvența este reprezentată de un set complet de informații la fiecare 5 minute. 

Prin informațiile de înaltă precizie și cu frecventă ridicată legate de apariția și evoluția fenomenelor meteorologice severe, noile radare meteorologice contribuie direct la creșterea performanțelor procedurilor operative de elaborare a avertizărilor privind fenomenele meteorologice periculoase imediate. 

Datele furnizate de noile radare meteorologice constituie un important suport în activitatea altor autorități naționale de importanță strategică: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Agriculturii, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, ROMATSA etc.

2. Modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor Contract de furnizare de produse încheiat cu Nowcast GmbH – Germania

Valoare contract: 3.456.160,00 lei /702.257,44 EURO

Modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor (RDF) a constat în achiziția, instalarea şi punerea în funcțiune a 9 senzori (în locațiile stațiilor meteorologice: Adamclisi, Iași, Târgu Ocna, Buzău, Caracal, Batoș, Polovragi, Sighetu Marmației și Arad) care acoperă tot teritoriul național, echipamente hardware și aplicații software pentru procesarea și vizualizarea datelor. 

RDF include detectoare capabile să facă distincția între descărcările electrice de tip cloud-ground (CG) și cele de tip inter-/intracloud (IC), pentru a determina polaritatea și intensitatea curentului electric, altitudinea de apariție a descărcărilor electrice, poziția geografică și numărul de descărcări electrice (pentru localizarea furtunilor convective și monitorizarea lor în timp real), viteza de deplasare a celulelor orajoase, precum și tendința de creștere a numărului de descărcări electrice, în vederea generării de mesaje de alertă de tip nowcasting. 

RDF asigură o eficiență a detecției descărcărilor electrice de tip CG de cel puțin 95% și de cel puțin 50% pentru descărcările de tip IC, pentru o intensitate de 5 kA. RDF asigură o precizie a determinării poziției spațiale a descărcărilor electrice de tip CG și IC mai mică de 200 m.

RDF este integrată în infrastructura ANM, și funcționează în regim operațional 24/7/365, pentru detecția descărcărilor electrice produse pe întreg teritoriul României și în proximitatea acestuia.

Modernizarea rețelei de detecție a fulgerelor conduce la reducerea semnificativă a timpului de avertizare pentru situațiile periculoase generate de fenomenele convective și implicit diminuarea numărului de accidente și/sau pagube materiale datorate fenomenelor asociate acestora (descărcări electrice, cantități foarte mari de precipitații în timp scurt, inundații, grindină, intensificări ale vântului).

3. Modernizarea infrastructurii de comunicații și îmbunătățirea performanțelor sistemului informatic al Administrației Naționale de
Meteorologie 

Contract de furnizare produse încheiat cu Asocierea S.C. ARCTIC STREAM S.A. și S.C. SMART CONTROL S.R.L. 

Valoare contract: 13.574.362,13 lei /2.758.175,79 EUR 

Sistemul Meteorologic Integrat Național (SIMIN) are la bază un sistem de telecomunicații meteorologice care asigură conexiunile și transferul operativ al datelor primare și prelucrate în întreaga rețea meteorologică a ANM. Administrația Națională de Meteorologie este conectată la Rețeaua Globală de Telecomunicații (GTS) a OMM prin intermediul Rețelei Regionale de Comunicații de Date Meteorologice – RMDCN. În cadrul GTS, Centrul Național București are conexiuni cu Centrul Mondial Moscova, cu Centrul Regional Offenbach, cu Centrul Regional Sofia și cu Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Durată Medie (ECMWF). Prin aceste conexiuni sunt recepționate date și produse meteorologice din rețeaua OMM prin intermediul Sistemului Automat de Comutare de Mesaje.

Modernizarea infrastructurii WAN, necesară pentru asigurarea unui nivel crescut de procesare și securitate cerut de nevoilor actuale crescute de trafic de date ale Administrației Naționale de Meteorologie, s-a realizat prin instalarea echipamentelor active și pasive de rețea WAN în următoarele locații: Sediul Central ANM (COF); Sediile teritoriale ANM (SRPV-uri): 6 locații; 4 locații Radar: Iași - Bârnova, Oradea-Calea Aradului, Medgidia și Bobohalma - Târnăveni. 

În cadrul proiectului a fost implementată o nouă arhitectură care permite configurarea unei redundanțe adecvate din punct de vedere conexiuni WAN și cu o lățime de bandă mărită care poate susține volumul mare de date ce trebuie transferat între locații (ce include atât radare și stații meteorologice noi, cât și echipamente ce permit colectarea de date de satelit). 

La sediul central ANM au fost instalate 2 echipamente de tip UPS de mare capacitate, care alimentează din rack-urile cu echipamente IT din Data Center și stațiile de lucru utilizate de Centrul Național de Prognoze Meteorologice (CNPM).