Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" consideră că Nyiro Jozsef a fost un militant al fascismului în Ungaria şi în baza legislaţiei din România, care interzice simbolurile şi promovarea unei asemenea ideologii pe spaţiul public, nu-şi au locul manifestări oficiale la care se pot asocia semnificaţii ale ideologiilor extremiste.
"Nu suntem de acord că se poate face o deosebire, o departajare între omul politic şi scriitorul Nyiro Jozsef, aşa cum se încearcă a se acredita ideea. Opera şi activitatea intelectuală ale unei persoane sunt strâns legate şi ele sunt rezultatul unor valori şi principii despre viaţă ale autorului. Statul român, stat de drept şi garant al valorilor democraţiei, nu poate susţine sau încuraja manifestări ale instituţiilor sale sau ale unor reprezentanţi ai săi - din administraţia publică centrală sau locală - prin care se promovează simbolurile fascismului românesc sau din alte ţări", afirmă, într-o declaraţie acordată, luni, Agerpres, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului, Alexandru Florian.
Potrivit informaţiilor furnizate de sursa citată, Nyiro Jozsef a fost membru în Parlamentul fascist de la Budapesta, a scris şi a coordonat ziare de orientare fascistă de la Budapesta şi a fost vicepreşedintele unei comisii parlamentare sub Guvernul Szalasi în octombrie 1944 atunci când a avut loc deportarea evreilor din Budapesta la Auschwitz.
Deşi Nyiro Jozsef nu este responsabil direct de crime împotriva umanităţii, arată sursa citată, el a dus o politică activă de orientare fascistă şi ca jurnalist a promovat valori ale fascismului maghiar, unele dintre articolele sale având şi mesaj antisemit.
În ceea ce priveşte demersurile iniţiate de unii politicieni maghiari de reînhumare în România a rămăşiţelor lui Nyiro Jozsef, care a murit în 1953 la Madrid, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului îşi exprimă rezerva şi consideră că "un eveniment public, cu reprezentanţi ai statului ungar sau român, ar fi fost un prilej de promovare a unei imagini pozitive pentru un personaj care a făcut politică de extremă dreapta în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial".
Nu în ultimul rând, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului aminteşte că în alte ţări democratice europene astfel de simboluri au fost îndepărtate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
