”Asociația Corupția Ucide, organizație civică activă de peste un deceniu în apărarea statului de drept, a independenței justiției și a interesului public, ia act cu îngrijorare de comunicatul de presă emis de Secția pentru judecători a CSM în data de 21 decembrie 2025.

Într-un moment de tensiune publică reală, generată de investigații jurnalistice documentate, de reacții din interiorul sistemului judiciar și de proteste civice pașnice desfășurate în mai multe orașe din țară, comunicatul dumneavoastră nu răspunde problemelor semnalate, ci pare să le ocolească printr-o reafirmare formală a unor principii constituționale pe care nimeni nu le contestă.

1. Societatea civilă nu contestă independența justiției. Contestă disfuncționalități sistemice.

În ultimele două săptămâni:

• zeci de mii de cetățeni au ieșit în stradă cerând funcționarea reală a justiției, nu subordonarea ei;
• magistrați activi și retrași au vorbit public despre probleme structurale din sistem;
• investigații jurnalistice au documentat practici care afectează încrederea publică în actul de justiție.

A răspunde acestui context exclusiv prin invocarea „ingerinței” și a „vectorilor emoționali” transmite un mesaj periculos: acela că orice critică publică este, prin definiție, nelegitimă.

Această poziție este incompatibilă cu o democrație matură.

2. Separarea puterilor nu înseamnă izolare de societate

Separarea puterilor în stat nu presupune separarea justiției de societate.

Independența judecătorului în soluționarea cauzelor nu exonerează instituțiile sistemului judiciar de:

• dialog public,
• transparență,
• asumarea responsabilității instituționale atunci când apar semnale serioase de disfuncționalitate.

A prezenta orice inițiativă de consultare publică, dezbatere sau presiune civică drept „ingerință” riscă să transforme independența justiției într-un scut împotriva răspunderii, nu într-o garanție a bunei funcționări.

3. Referendumul sau consultarea publică nu sunt sinonime cu subordonarea politică

Chiar dacă există dezbateri legitime privind forma și temeiul juridic al unor mecanisme de consultare, respingerea lor în bloc, fără dialog, fără explicații substanțiale și fără alternative, alimentează percepția că sistemul judiciar refuză orice formă de autoevaluare deschisă.

Societatea civilă nu cere verdict popular asupra hotărârilor judecătorești.

Cere reforme, criterii clare, responsabilitate și încredere.

4. Emoția publică nu este o amenințare. Indiferența instituțională este.

A cataloga reacția publică drept „vector emoțional” este o minimalizare periculoasă a unei nemulțumiri sociale profunde. Emoția apare atunci când mecanismele instituționale nu mai oferă răspunsuri credibile.

Istoria recentă a României arată clar: când instituțiile se închid, societatea reacționează.

5. CSM are o responsabilitate majoră față de încrederea publică

În calitatea sa constituțională de garant al independenței justiției, CSM are nu doar dreptul, ci obligația de a:

• recunoaște existența problemelor semnalate public;
• explica ce mecanisme interne funcționează și care nu;
• propune sau accepta forme de dialog instituțional cu societatea civilă și profesioniștii dreptului.

Un comunicat defensiv nu consolidează încrederea. O face doar asumarea reală a responsabilității”.

Citește și: Nicușor Dan anunță referendum în justiție: "CSM va pleca de urgență dacă nu acționează în interes public"

”Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de declarațiile Președintelui României, domnul Nicușor Dan, formulate în cursul zilei și subliniază că exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituția României.

Referendumul propus de Președintele României nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat și are reglementare constituțională, precum și la nivelul legilor organice.

Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa constituțională de garant al independenței justiției, își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești.

Citește și: EXCLUSIV Nicușor Dan vrea referendum, amenințând cu plecarea de urgență a CSM. ”Nu știu ce-i în capul lui”. Augustin Zegrean: Președintele poate doar să ia act

România este stat membru al Uniunii Europene, iar respectarea statului de drept, a independenței justiției și a cooperării loiale între instituții constituie repere fundamentale ale ordinii constituționale și ale angajamentelor europene asumate.

Consolidarea încrederii publice în instituțiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituționale și în valorile comune europene. Eventualele disfuncționalități, dacă există, trebuie să își găsească soluții într-un climat social stabil și caracterizat de cooperare instituțională, în urma unor analize realizate aplicat și riguros față de importanța justiției în societate, iar nu în context caracterizat de vectori emoționali, indiferent dacă aceștia au apărut spontan sau premeditat” transmite CSM, într-un comunicat de presă publicat duminică seară.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News