Românii din nordul Bucovinei așteaptă cu mare bucurie sărbătoarea învierii Domnului – Paștele. Dacă în prima zi, în regiunea Cernăuți Paștele este sărbătorit în familie, în cea de-a doua zi, românii din satele de pe Valea Siretului și din lunca Prutului s-au obișnuit să vină în Codrii Cosminului, la Stejarul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Anume acolo, lângă stejarul secular, în cea de-a doua zi de Paște, deja de mai bine de trei decenii, românii vin și înălță rugăciuni în memoria arcașilor și răzeșilor moldoveni, care și-au sacrificat propria viață, apărând credința neamului, limba străbună și vetrele sfinte.
Și-n această luminoasă zi de Paști, un sobor de preoți români din regiunea Cernăuți au oficiat un serviciu divin, pomenindu-i pe marii înaintași ai neamului, arcașii lui Ștefan cel Mare. Or, istoria nu poate fi uitată atât de ușor. Cine-și uită trecutul, nu are viitor, spun marii învățați.
La slujba de pomenire a arcașilor marelui Voievod din Codrii Cosminului au fost prezenți și reprezentanți ai comunității românești – profesori, medici, ziariști, studenți, elevi pentru care trecutul constituie o pagină de neuitat în istoria neamului. S-au discutat despre problemele comunității românești, amintindu-se totodată și despre frumoasele obiceiuri de Paști care se mai păstrează în Nordul Bucovinei.
Din partea Consulatului general al României la Cernăuți a fost prezentă Irina Loredana Stănculescu, Consul general, care a transmis un mesaj de felicitare adresat comunității românești din regiunea Cernăuți cu prilejul Sfintelor Paști, salutând gestul românilor de a-i omagia pe înaintașii neamului și de a se aduna an de an în inima Codrilor Cosminului, lângă Stejarul lui Ștefan cel Mare și Sfânt.
Din cauza războiului din Ucraina numărul celor care au venit anul acesta la Stejarul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Codrii Cosminului să înalțe rugăciuni și să se roage pentru sufletele arcașilor marelui voievod a fost mult mai mic. Oricum, cei care s-au adunat au aprins câte o lumânare și pentru cei care n-au reușit să ajungă, conform Bucpress.
81 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, supranumit „Katyń-ul românesc“
Pe 1 aprilie 2022 se împlinesc 81 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, atunci când aproximativ 3.000 de țărani români din satele Bucovinei de Nord au fost uciși de trupele sovietice în pădurea Varnița.
„81 de ani de la marea tragedie a tuturor românilor!
În pădurea Varnița din regiunea Cernăuți a avut loc o ceremonia de comemorare a victimelor Masacrului de la Fântâna Albă din 1941“, a scris Agenția de știri BucPress pe Facebook.
Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, originară din nordul Basarabiei, a transmis un mesaj:
„Mult timp, tragicul eveniment de la 1 aprilie 1941 a fost trecut sub o profundă tăcere. Și‑l aminteau, cu neprefăcută groază, doar cei care au supraviețuit masacrului și deportărilor, rudele lor și consătenii – martori înfricoșați de cele văzute și auzite, cutremurați și astăzi de zgomotul mitralierelor, de strigătele sfâșietoare ale răniților, care încă le mai vuiau în urechi când se apropiau de pădurea crescută din seva însângerată a celor uciși.
Când bate vântul, în foșnetul copacilor deslușești parcă șoaptele celor ce ne amintesc de trista lor poveste. Nimeni nu îndrăznea să mărturisească cele trăite și nici să‑i întrebe pe cei apropiați, ca să nu le tulbure amintirile. Căutau în tăcere mormintele celor dragi, risipite prin poiană sau prin cine știe ce poteci din pădure sau margine de sat. Teama era mare, mai ales pentru copiii lor, cărora le doreau o soartă mai bună. Nimic însă nu s‑a uitat. De abia în anul 1990, după dezghețul gorbaciovist, când a început să activeze cu mai mult curaj Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, un grup de intelectuali, toți originari din localitățile în care s‑au petrecut masacrele și deportările, strămutările în cele patru zări ale necuprinsului imperiu sovietic, evenimentele despre care nici părinții, nici bunicii nu îndrăzneau să vorbească, despre care numai se șoptea, au început să‑și pună întrebări legate de soarta de după război a românilor. În manualele de istorie, în ziare, la emisiunile de la radio și de la televiziune se prezenta perioada de „ocupație românească” și eliberarea de către „glorioasa Armată Sovietică” (citește continuarea și vezi imagini AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
