Mai mult, românii nu vor fi afectaţi doar în mod direct. Potrivit unei analize realizate de analistii economici consultaţi de DCnews, despre care puteţi citi aici, impactul pe volumul de credite noi ar putea ajunge la peste 8 miliarde de lei doar pentru al doilea semestru al acestui an dacă plafoanele vehiculate în media vor fi aplicate. Primul impact se va vedea direct în sumele colectate de stat din TVA. În total, 613 milioane de lei, reprezentând TVA (considerând că banii intră în circuit, fie în piaţa imobiliară, fie în retail), nu vor mai ajunge în buzunarul statului.
Între timp, deşi ministrul Finanţelor a declarat că nu există o intenţie a BNR pentru plafonarea gradului de îndatorare, Guvernul nu a fost consultat sau măcar informat cu privire la efectele pe termen scurt şi mediu ale acestei măsuri. E adevărat, potrivit statutului, BNR ia deciziile de politică monetară, fără consultări şi fără sfaturi. Fiind însă vorba despre o măsură atât de dramatică, ale cărei efecte se vor resimţi major în economie, Guvernul ar fi trebuit să fie pregătit pentru impact. Mai ales în contextul în care consumul a încetinit deja iar colectările la buget scad de la lună la lună.
Potrivit datelor de la ministerul Finanţelor, încasările la buget din TVA sunt la doar 91,4% din programul asumat de Guvern, adică există o diferenţă considerabilă între ce şi-a propus Guvernul să colecteze şi sumele intrate în mod real în vistieria statului. În acelaşi timp, nici la colectarea din accize statul nu stă mai bine. Finanţele au colectat doar 87% din programul asumat. În total, veniturile bugetului sunt doar 95,5% din proiecţia pentru primul trimestru al acestui an. Bugetul pentru 2018 a fost construit pe o proiecţie de creştere semnificativă a încasărilor din TVA. Aşa că pe lângă neîndeplinirea obiectivelor pentru primul trimestru, orice şoc bugetar poate creşte deficitul şi poate avea impact direct asupra creşterii economice.
Ce a fost însă pe plus? Încasările din impozitul pe venit, care au totalizat 6.574,3 milioane de lei, au atins un grad de realizare de 115,5%. Măsura de plafonare a gradului de îndatorare nu va afecta doar volumul de credite noi acordate şi, deci, veniturile instituţiilor financiare, ci va avea efect de bulgăre de zăpadă, lovind în piaţa imobiliară, retailer şi alţi furnizori de produse şi servicii. Adică exact cei care au generat aceste încasări suplimentare la bugetul de stat.
Aşa că Dragnea şi Guvernul Dăncilă nu au la uşă doar protestatarii din Piaţa Victoriei, ci încasări mai puţine la bugetul de stat. Iar cum consumul este în scădere, la fel vor fi şi veniturile. Şi chiar şi mai mult, dacă BNR va bloca piaţa creditelor. Dacă este să luăm ca atare declaraţia ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, BNR nu are un proiect pentru plafonarea dobânzilor. 'Nu a fost şi nu este este o intenţie a BNR de a limita creditarea. A fost o discuţie în cadrul Consiliului Naţional pentru supraveghere macro prudenţială vizavi de această analiză pe care BNR trebuie să o efectueze, o analiză a pieţei în general a profilului celui care doreşte un împrumut, care se creditează, zona pentru care este nevoie. Şi după ce această analiză va fi prezentată în Consiliu, atunci Ministerul Finanţelor, împreună cu cei prezenţi la acea discuţie vom analiza exact care este cea mai bună variantă, pentru ca România să aibă o creştere sustenabilă. Nimeni nu vrea sa impună niciun plafon de creditare Poziţia mea o ştiţi - sunt adeptul libertăţilor ca oamenii să se împrumute pentru nevoile curente pe care le au, că sunt persoane fizice, că sunt agenţi economici, pentru că pentru fără creditare piaţa în sine nu se mişcă', a susţinut Teodorovici, într-o declaraţie de presă la Neptun, unde a fost prezent la Şcoala politică a TSD, în urmă cu mai bine de o săptămână.
Surse din piaţa financiară şi din Guvern susţin însă că acest proiect nu doar că există, dar nici Ministerul de Finanţe şi nici Guvernul nu au un cuvânt de spus în acest sens. Politica monetară este în curtea BNR, dar efectele unor schimbări majore pot avea urmări grave în curtea Guvernului. Rămâne de văzut dacă Guvernul sau Ministerul de Finanţe vor avea un punct de vedere ferm în ceea ce priveşte acest proiect sau vor lua decizia BNR ca atare şi vor fi nevoiţi să găsească alte resurse bugetare pentru a umple golul la bugetul de stat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
