Dieta vegetariană și rolul cărnii în evoluția umană

foto: Freepik
foto: Freepik

Incorporarea cărnii în dietă a reprezentat un moment de cotitură în evoluția umană, fiind considerată un factor cheie în dezvoltarea creierului. Totuși, cercetătorii au avut dificultăți în a stabili momentul exact în care consumul de carne a început și cine l-a inițiat.

Un nou studiu aduce dovezi directe că Australopithecus, un strămoș important al omului, a consumat foarte puțină carne sau deloc, bazându-se în principal pe o dietă vegetală. Analiza chimică a smalțului dentar a șapte indivizi Australopithecus din Africa de Sud, care au trăit acum 3,7 - 3,3 milioane de ani, a arătat o preferință clară pentru plante.

„Carnea a jucat probabil un rol semnificativ în dezvoltarea creierului mai mare în timpul evoluției umane. Resursele animale sunt surse concentrate de calorii și bogate în nutrienți esențiali, critici pentru alimentarea unui creier mare”, explică Tina Lüdecke, geochimist la Institutul Max Planck pentru Chimie din Germania și Universitatea Witwatersrand din Africa de Sud.

Totuși, studiul publicat în revista Science arată că dieta Australopithecus era compusă în principal din plante, chiar dacă unii indivizi au fost descoperiți în asociere cu unelte de piatră și oase cu urme de tăiere. Aceasta sugerează că consumul de carne a apărut mai târziu, la alte specii din linia evolutivă umană, denumite generic hominini.

Lüdecke explică faptul că dieta Australopithecus era similară cu cea a unor primate moderne precum cimpanzeii sau babuinii. „Consumau fructe, frunze și anumite plante cu flori din peisajul savanei”.

Australopithecus avea proporții faciale asemănătoare maimuțelor, un creier de aproximativ o treime din mărimea celui uman și brațe lungi cu degete curbate, adaptate pentru cățărat. De asemenea, mergea biped, oferind indicii importante despre evoluția locomoției și utilizarea timpurie a uneltelor.

Cercetătorii au analizat șapte molari fosilizați găsiți în peștera Sterkfontein din apropierea orașului Johannesburg, parte a zonei „Leagănul Omenirii”, cunoscută pentru descoperirile timpurii de fosile hominine.

Raportul dintre izotopii de azot din dinții Australopithecus a fost similar cu cel al animalelor erbivore din același ecosistem, precum antilopele, și diferit de cel al carnivorelor, cum ar fi hiena sau pisica cu colți-sabie.

Descoperirile sugerează că schimbarea dietei a jucat un rol esențial în creșterea volumului cranian la speciile de hominini care au urmat. „Dacă am fi descoperit că Australopithecus consuma cantități semnificative de carne, am fi concluzionat că expansiunea cranială ulterioară nu a fost legată de consumul de carne”, a declarat Alfredo Martínez-García, coautor al studiului.

Consumul de carne ar fi contribuit nu doar la dezvoltarea creierului, ci și la creșterea staturii, reducerea dimensiunii intestinelor, creșterea complexității sociale și utilizarea uneltelor.

„Întrebările critice rămân: cine a început să consume carne, când a început acest obicei și când a devenit suficient de semnificativ pentru a influența adaptările morfologice?”, întreabă Lüdecke.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2025 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel