De Ziua Culturii Naționale, profesoara Mariana a luat cuvântul. De fapt, a dăruit o lecție despre ceea ce înseamnă cuvântul în textele și contextele limbii române.
Mariana Badea este profesoară de cuvinte. Dar de ce Mariana Badea este profesoară și nu doamnă profesor? A explicat chiar ea la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române.
„Eu sunt profesoară de cuvinte. Așa le spuneam și elevilor mei. Pentru mine, cuvântul este extrem de important, la fel și sensul lui. Cuvântul este magic pentru că este divin. Ni se spune în Biblie: „La început a fost Cuvântul”. Și Cuvântul a fost de la Dumnezeu. Și așa s-a ivit universul.
Cuvântul definește arta faptului că nu suntem la fel. Important este ca fiecare să aibă gândurile limpezi, pentru ca și cuvintele, atunci când sunt rostite, să fie limpezi, clare, astfel încât să te poți înțelege cu oricine și oricine să înțeleagă ce ai spus.
Eu am o mare suferință legată de limba română. Sunt bolnavă de limba română și este o boală incurabilă. Nici nu mai am timp să mă fac bine.
Ce să vă spun? Limba română este distorsionată. Aș folosi un termen mai dur, dar mi-e jenă de dumneavoastră. A născut stereotipuri fără conștientizare.
Lumea spune vorbe. Înșiră cuvinte. Iar cel mai grav este că aceste cuvinte dovedesc, de multe ori, că nu există nicio idee în spate, doar vorbe goale. M-am enervat atât de tare, la un moment dat, încât nu am mai suportat.
Am scris această carte ca să mai pot respira și a doua zi. Se numește „Bumerangul cuvintelor. Studiu de manele lingvistice”.
Pentru că, spunea George Pruteanu, cred că știți despre cine vorbesc, lingvistul care avea doar... cinci minute la televizor pentru limba română. Atât a meritat limba română: Cinci minute. El spunea așa: „Manelele sunt negrul de sub unghiile netăiate ale societății românești contemporane.”
Negrul de sub unghiile netăiate este și limba română vorbită astăzi. Mi-am permis să remarc acest lucru și sper să nu se simtă cineva jignit. Dacă o fi să fie, n-avem ce să facem.
Am punctat câteva astfel de „manele lingvistice”, mai răspândite unele decât altele. Din păcate, sunt numeroase, la fel ca manelele adevărate”, a spus Mariana Badea.
„O să încep cu un exemplu: De ce eu sunt „doamna profesoară”, iar altcineva este „doamna profesor”? Eu sunt profesoară pentru că aceasta este meseria mea, la fel ca inginer, sudor, horticultor.
În DEX-ul Academiei există acest cuvânt la feminin. Doamna „profesor” este un titlu științific, un ciclu academic, obținut prin examene și o pregătire complet diferită. Eu nu am acest ciclu științific. Eu sunt de meserie profesoară.
Așadar, când este vorba despre titlu științific, spunem „doamna profesor”. Când este vorba despre meserie, spunem „doamna profesoară”.
La fel este și cu „director”. „Doamna director” nu este corect. A fi director este o funcție, una pasageră. Cuvântul „directoare” există în DEX. De ce să nu-l folosim? Profesiiile, la noi, sunt mascunilizate din obișnuință, nu din necesitate”, a zis Mariana Badea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu
de Anca Murgoci