CUTREMUR, 4 martie 1977. Imagini tulburătoare rămase în istorie

Vladimir Neagu / 04 Martie 2017 / 12:14 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

În 4 martie 1977, la ora 21:22, un cutremur de 7,2 pe Richter a zguduit puternic România. 

Sute de imobile s-au prăbușit sau au fost avariate. Cutremurul a durat 56 de secunde, iar sunetul sinistru nu poate fi uitat de cei care au trăit spaima seismului din 4 martie 1977. Mii de victime au fost prinse sub ruine. Cel mai grav afectat a fost Bucureștiul, dar și regiunea de sud și de est a țării. 1.578 de oameni au murit în 1977, în seara zilei de 4 martie. 

Clădiri prăbușite la cutremur

Blocurile ”Casata”, ”Continental”, ”Nestor”, ”Dunărea”, ”Wilson” se numără printre imobilele prăbușite. Lor li se adaugă: o clădire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Moșilor nr. 135, un imobil din strada Galați, blocul de la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Lizeanu, blocul OD16 din cartierul Militari. S-a prăbușit și clădirea nouă a Centrului de calcul aparținând Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot în București, Spitalul Fundeni și Spitalul de Urgență au suferit avarii importante și a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgență, unda de șoc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezistență dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea de 4 martie, amintește Agerpres

Cele mai afectate județe

Cele mai afectate județe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploiești, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focșani, Iași, Bârlad, Vaslui și alte localități au suferit avarii grave. A doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul țării. În dimineața de sâmbătă, 5 martie, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit în țară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria. 

Primele măsuri

Primele acțiuni au vizat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuințelor și a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor imediate, după cum relata ziarul ”Scânteia” în ediția din 6 martie 1977. Au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării sinistraților, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a unor institute de învățământ superior și punerea la dispoziția populației sinistrate a căminelor. În București și în alte localități din țară unde s-au produs avarii ale clădirilor și ale rețelei de distribuire a gazelor, a fost oprită, provizoriu, aprovizionarea cu gaze naturale, pentru a se evita producerea unor explozii și incendii. Sub titlul ”Primele mărturii despre proporțiile dezastrului”, ”Scânteia” relata că în Capitală s-au prăbușit 32 de blocuri de locuințe, alte peste 130 de blocuri au fost grav avariate, iar nouă unități spitalicești au fost scoase din funcțiune. Conform datelor centralizate la Ministerul Sănătății, până în seara de 5 martie, la București au fost internate și tratate 1.773 de persoane, au fost înregistrați 508 morți și peste 2.600 de răniți, iar în restul țării s-au înregistrat 614 răniți și 72 de decese. 

În toate punctele din București unde s-au prăbușit imobile au acționat ostași, studenți, echipe de specialiști, cascadori, cadre sanitare, dar și simpli cetățeni veniți să ajute la operațiunile de salvare. Mulți dintre aceștia au lucrat fără întrerupere zi și noapte la degajarea ruinelor. 

Din 8 martie, întreaga rețea de învățământ și-a reluat activitatea. Prin decret prezidențial, începând cu data de 10 martie 1977, a încetat starea de necesitate instituită pe teritoriul țării, cu excepția municipiului București, precum și a unităților sistemului de telecomunicații și al Radioteleviziunii. Printr-un nou decret prezidențial, începând cu data de 15 martie 1977, starea de necesitate a încetat și în municipiul București, precum și în unitățile sistemului de telecomunicații și al Radioteleviziunii.

Imaginile rămase în istorie

În memoria oamenilor au rămas întipărite episoadele salvării a unor supraviețuitori: Floarea Iordache, scoasă de sub ruinele blocului ''Scala'' după 65 de ore de la producerea seismului; fetița Gabriela Corduneanu, scoasă de sub ruinele blocului din str. Ion Ghica la 7 martie; Livia Negoescu, salvată din ruinele blocului din str. Arghezi după 130 de ore; Elena Enache, la blocul din str. Al. Sahia, după ce a stat mai bine de 187 de ore sub dărâmături; Sorin Crainic, după ce a stat 253 de ore sub ruinele blocului ''Continental''. Printre cei aflați în primele rânduri la operațiunile de salvare s-au aflat cascadorii, printre aceștia numărându-se Mircea Pascu și Tudor Stavru. Acesta din urmă avea să-și piardă viața la o intervenție de la blocul ''Nestor''.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, și-au pierdut viața multe personalități ale vieții culturale, artistice și științifice: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafița, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicianul academician Florin Ciorăscu ș.a.


Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26