În ultimii ani, de la înființarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, bugetul fondului național de sănătate a crescut de peste șase ori, iar dacă în anul 1999 în sistemul de asigurări se cheltuiau 980 milioane de euro, în prezent se vorbește de un buget de 6 miliarde de euro. Un procent de 37% din bugetul total îl reprezintă cheltuiala cu medicamentele. De asemenea, numărul furnizorilor de servicii s-a dublat, ajungându-se la peste 28.000 de furnizori în relație cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar numărul furnizorilor privați s-a triplat, în ultimii zece ani. În schimb, la capitolul finanțare, doar 50% din totalul asiguraților contribuie la finanțarea sistemului de asigurări de sănătate, motiv pentru care se dorește extinderea principiului contributivității.
"Înainte de a ne gândi la modul în care se cheltuiesc banii și la nevoile tot mai mari de finanțare, trebuie să ne gândim și la veniturile care trebuie să acopere aceste nevoi. În acest moment, contribuția de 10,7%, care înseamnă penultima poziție pe lista țărilor din Europa, reprezintă o contribuție extrem de mică și nu ne acoperă cheltuielile. Ținând cont și de faptul că contribuabilii sunt doar 8,5 milioane, doar 50% din numărul celor care beneficiază, aceste cifre ne relevă un tablou care nu ne oferă o perspectivă foarte bună în ceea ce privește modul de constituire a fondului în anii următori. Atunci suntem obligați să ne gândim la extinderea acestui principiu de contributivitate și la creșterea veniturilor în perioada următoare, prin aportul bugetului de stat la constituirea fondului, pentru persoanele care nu contribuie la fond", a declarat Radu Țibichi, Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
În cadrul evenimentului a fost anunțată și intenția CNAS de a introduce, în perioada imediat următoare, raportările obligatorii în Dosarul Electronic al Pacientului, propunerea de act normativ fiind în circuitul de avizare, dar și înființarea unui Registru electronic al medicamentelor pentru un acces mai facil la medicamentele scumpe, într-o altă procedură.
Un alt subiect supus discuțiilor a fost aplicarea principiilor de farmacoeconomie pentru o nouă politică a prețurilor de medicamente,aceasta trebuind să țină cont de costul întregului ciclu terapeutic.
Nomenclator al dispozitivelor medicale
După modelul Registrului Medicamentelor, Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) va demara, în perioada următoare, realizarea Registrului Național al Dispozitivelor Medicale, pentru a exista o evidență clară a produselor autorizate, a calității acestora, care să conducă la o nouă politică de decontare a prețurilor acestor dispozitive.
O altă problemă a sistemului medical asupra căreia s-a atras atenția a fost faptul că, deși numărul celor care absolvă Facultățile de Medicină este mai mare, nu intră toți pe piața forței de muncă în România pentru că nu au unde sau pentru că aleg doar anumite zone ale țării.
În cadrul evenimentului au mai luat cuvântul Dr. László Lorenzovici, Director General Hospital Consulting și președinte al CNFMS 2016, Dr. Vasile Cepoi, președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, dar și Conf. Dr. Florin Buicu, Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management-UMF Tîrgu-Mureș și președinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, care au atras atenția asupra necesității unui sistem sanitar adaptat la specificul local, standarde de acreditare pentru furnizorii de servicii medicale și farmaceutice, sau crearea unei meserii noi în sistem, respectiv cea de codificator clinician.
Colaborarea medicilor specialiști cu medicii din UPU lasă de dorit
Lipsa colaborării între medicii specialiști de pe secțiile spitalelor și medicii de urgență din Unitățile de Primiri Urgențe conduc la aglomerarea UPU-urilor, dar și la ore întregi de așteptare pentru consultații, din partea pacienților. Aceste impedimente, pe lângă salarii, și lipsa respectului pentru medicina de urgență, conduc la un deficit de medici de urgență în România, aceștia fiind "curtați" de țări unde există un interes major pentru această specializare. Soluția pentru rezolvarea problemelor, în special pentru că medicii urgentiști întâmpină rezistență în interiorul spitalelor, propusă de fondatorul SMURD, Dr. Raed Arafat, Secretar de Stat, MAI, este dialogul și înțelegerea rolului pe care îl are Urgența în spital.
Evenimentul a fost organizat sub egida ISPOR România, Camera Deputaților-Comisia pentru Sănătate, Societatea Română de Farmacoeconomie și UMF Tîrgu Mureș. Organizatorii, Asociația Suryam și MedFarm Events, au anunțat desfășurarea următoarei ediții în perioada 12-14 Octombrie 2017.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
