România alocă de multe ori sume prea mici pentru reabilitarea monumentelor istorice, comparativ cu alte țări europene, ceea ce face dificilă finalizarea proiectelor și poate afecta calitatea lucrărilor, avertizează Cristian Erbașu, care a punctat dezavantajele pe care le aduce grăbirea implementării unor investiții.
România alocă frecvent sume insuficiente pentru reabilitarea monumentelor istorice, ceea ce face dificilă finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene și afectează calitatea intervențiilor asupra acestor obiective de patrimoniu, a punctat Cristian Erbașu, director general Construcții Erbașu și președinte al Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România, în exclusivitate pentru DCNews.
Țara noastră alocă, în multe cazuri, în jur de 1.000 de euro/mp pentru reabilitarea lor, în timp ce în state europene precum Germania, Franța sau Italia costurile ajung frecvent la 5.000-7.000 de euro/mp. Calitatea lucrărilor, în acest context, are de suferit, a mai explicat Cristian Erbașu.
„Mai nou, sunt foarte multe proiecte, pe fonduri europene chiar, de reabilitare a monumentelor. Noi tratăm monumentele de parcă ar fi niște apartamente când le bugetăm. Le punem undeva în jur de 1.000 de euro. Nicăieri în Italia, în Franța, în Germania sub 5-6-7.000 de euro nu există mp pe costuri. Nu au cum să fie finalizate aceste monumente. Sunt niște lucruri pe care le știm, dar inerția în partea aceasta decizională face să nu se miște mai nimic, mai ales în ceea ce privește costurile. Toată lumea spune: 'Se cheltuie mult în construcții', dar nimeni nu face cu adevărat comparație cu costurile investițiilor din străinătate. S-au făcut cele mai ieftine stadioane din România, pentru că a trebuit să intrăm în contact cu toți furnizorii ca să dotăm aceste stadioane cu tot ceea ce este nou; și sunt 2-3 furnizori-cheie pe stadioane. Și mi-au spus: 'Sunt cele mai ieftine stadioane'. Nu vă închipuiți că dacă este la jumătate de preț față de același stadion, cu același număr de locuri din Budapesta - că nu mergem în Franța -, o să fie aceeași calitate. Noi vrem aceeași calitate... Dacă ni se pare nouă scump, începem să comentăm. Sunt costuri considerate exagerate, dar, în realitate, nu sunt.
Mai mult decât atât, cofinanțările nu sunt asigurate. Știm că aceste proiecte au această actualizare cu inflația. La fel, nu este previzionată. Discutam acum câteva zile... '- Am previzionat 15%' (n.r. pentru actualizarea costurilor). '- Ați previzionat 15% pentru actualizare, în condițiile în care studiul de fezabilitate fusese făcut acum patru ani'. Gândiți-vă cât a fost inflația de acum patru ani. A fost 30%. Și se întreabă de unde să scoată bani, că nici acest 15% nu știe de unde să-i scoată. Și asta nu e o situație izolată, e una generalizată în România! În ultima vreme, am mers și noi - câteva firme românești - prin alte țări din jurul nostru și vedem cum se pune problema. Legislația e cam la fel, dar modul de interpretare și aplicare este diferit. Cred că, mai ales în zona achizițiilor publice, lucrurile sunt originale, într-adevăr, în România, spre deosebire de țări precum Bulgaria, Croația, Polonia - țări din jurul nostru, ex-sovietice”, a spus Cristian Erbașu, în exclusivitate pentru DCNews.
„Din PNRR sunt foarte multe proiecte care au vrut să fie executate într-un timp foarte scurt. De aceea, și Uniunea Europeană se miră când aude că un spital nou-nouț de 400-500 de paturi se poate face în România într-un an și jumătate, doi ani. Noi ne apucăm de proiecte abia de la jumătatea timpului alocat. Intrarea în criză de timp face ca, în cele din urmă, foarte multe proiecte fie să întârzie față de termenul limită pe care ni-l propunem, fie să aibă calitate îndoielnică, fie chiar să coste foarte mult. Nu există clădire și ieftină, și în termen foarte scurt, și foarte bună calitativ. Cel puțin unul dintre cei trei parametri trebuie sacrificat”, a mai explicat Erbașu la evenimentul „UPGRADE ROMÂNIA: Viața după PNRR: Cum evităm prăbușirea investițiilor în 2027?”, organizat de DC Media Group.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci