Adrian Câciu, vicepreședinte Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Camera Deputaților, a explicat că România are nevoie să continue investițiile demarate prin PNRR, chiar dacă acest lucru ar putea implica cheltuieli suplimentare pentru buget. Potrivit acestuia, proiectele în derulare sunt foarte importante pentru dezvoltarea infrastructurii țării, de la spitale și școli până la autostrăzi și alte obiective majore.

„Eu aș vrea să rămânem, după PNRR, indiferent ce ar trebui să facem, cu investițiile acestea finalizate, și indiferent cât ne-ar costa”, a spus Adrian Câciu.

Potrivit acestuia, întârzierile în implementarea PNRR au fost cauzate de lipsa de expertiză instituțională, schimbările legislative și blocajele administrative din ultimii ani. Acesta a mai adăugat că planificarea bugetară a fost prea optimistă.

„Bugetul a fost unul destul de optimist, adică să prevadă absorbția integrală a banilor din PNRR, realizarea tuturor investițiilor, ceea ce cred că toți ne-am fi dorit să se întâmple. Despre PNRR-ul din România s-ar putea scrie cel puțin trei cărți”, a spus Adrian Câciu.

VEZI ȘI: Probleme la proiectele PNRR: Radu Miruță anunță riscuri pentru Autostrada A7 și Tunelul Urșilor

„Cu acei bani faci investițiile”

Adrian Câciu a explicat că fondurile din PNRR sunt obținute prin reforme, iar ulterior sunt utilizate pentru investiții.

„Banii îi iei pentru reforme, iar cu acei bani faci investițiile”, a explicat acesta.

„Ați auzit foarte recent chiar de jalonul privind legea salarizării: 700 de milioane de euro pentru o lege. Până la urmă, raportat la faptul că este un act normativ, nu este o investiție fizică, zici: bine, uite, 700 de milioane. Dar 700 de milioane se pot duce în autostrăzi, se pot duce în proiecte pentru dotarea școlilor, pentru reabilitarea spitalelor, pentru construcția de spitale”, a mai spus Adrian Câciu.

VEZI ȘI: Alexandru Rafila: În 2022, niciun funcționar din Ministerul Sănătății nu știa ce se întâmplă cu PNRR, în afară de Voiculescu

De ce România a avut dificultăți în implementarea PNRR

Deputatul a explicat că PNRR a fost mai ușor de implementat în statele cu o bună capacitate de management la nivel local, în timp ce în țările fără o astfel de structură procesul a fost mai dificil.

„PNRR-ul a fost foarte bun pentru țările care erau regionalizate și care știau să facă management la nivel local, și foarte dificil pentru cei care nu aveau acest management la nivel local”, a spus Adrian Câciu.

„În noiembrie 2021, când s-a făcut guvernarea PSD-PNL, nu era niciun acord de finanțare cu Comisia Europeană. (...) La acel moment nu exista niciun departament creat în cadrul instituțiilor pentru PNRR. Asta însemna personal, însemna salarii, însemna bugete, dar și expertiză. A durat cam până în iunie 2022”, a spus Adrian Câciu.

Deputatul a explicat că schimbările legislative și întârzierile în îndeplinirea unor jaloane au încetinit implementarea investițiilor din PNRR.

„Legea pensiilor de serviciu a fost un jalon îndeplinit în 2024, în luna octombrie. A fost o problemă cu alegerile prezidențiale, Curtea Constituțională, care dăduse deja constituțională legea, s-a trezit că are altă opinie, a considerat că e neconstituțională, ne-a întors pe toți la zero, ca și cum nu am fi lucrat nimic, și iată că a mai trecut un an să avem o nouă lege a pensiilor de serviciu”, a afirmat deputatul Adrian Câciu la evenimentul „UPGRADE ROMÂNIA: Viața după PNRR: Cum evităm prăbușirea investițiilor în 2027?”, organizat de DC Media Group.

Video: