Cine este miliardarul care ar fi dus la dezastrul de la Praid. Este acuzat că a blocat devierea Corund când a adus castorii acolo

UPDATE: Fundația Carpathia vine cu precizări și dezminte asocierea cu Praid: 

Fundația Conservation Carpathia, cea mai mare organizație românească de mediu, respinge ferm și categoric afirmațiile false lansate în spațiul public de publicația Gândul, precum și posturile de televiziune Realitatea Plus și România TV, prin care se sugerează că în spatele dezastrului de la Salina Praid s-ar afla „un miliardar elvețian” care ar fi finanțat, prin intermediul Fundației Conservation Carpathia, readucerea castorilor în zona Salinei Praid, fapt care ar fi dus la blocarea intervenției de deviere a pârâului Corund.  Declarațiile sunt neadevărate, lipsite de orice fundament real și fac parte dintr-o tentativă de dezinformare, bazate pe ideea că „străini” și „ONG-uri de mediu” ar „încerca să pună mâna pe resursele României”. 

Precizăm că activitatea Fundației Conservation Carpathia este în zona Munților Făgăraș, respectiv în județele Argeș, Brașov, Sibiu. Nu avem proiecte, angajați, activități sau legături instituționale în zona Praid sau în județul Harghita. Harta și detaliile proiectelor noastre sunt disponibile public pe website-ul oficial.

Afirmațiile privind implicarea domnului Hansjörg Wyss, filantrop elvețian și membru al consiliului director al fundației, în presupusa reintroducere a castorilor în zona Praid sunt complet false. Nici acesta, nici alt membru al echipei sau susținător al Fundației Conservation Carpathia nu are nicio legătură cu evenimentele sau intervențiile autorităților din Harghita. Organizația noastră nu a desfășurat, nu desfășoară și nu are în plan nicio activitate în zona Salinei Praid. Nu am relocat, eliberat sau reintrodus castori în acea regiune. Asocierea acestor persoane are ca scop discreditarea imaginii acestora. 

Pentru corecta informare a opiniei publice, subliniem următoarele:

Fundația Conservation Carpathia desfășoară, din 2009, cel mai amplu proiect de conservare privată a naturii din Europa, cu scopul de a crea, împreună cu comunitățile locale, viitorul Parc Național Munții Făgăraș. Fundația a început activitatea prin a achiziționa păduri în partea de sud est a Munților Făgăraș, și a le pune sub protecție, pentru a proteja mai bine mijloacele de subzistență locale și satele din aval împotriva eroziunii și alunecărilor de teren, secetei sau inundațiilor și pentru a opri tăierile ilegale din zonă. Astfel, datorită eforturilor noastre, astăzi 27.000 de ha de pădure sunt în picioare, fiind o resursă extrem de importantă pentru generațiile viitoare, mai ales în contextul schimbărilor climatice cu care ne confruntăm. Pădurile deținute în prezent de fundație vor fi readuse în domeniul public, în regim de protecție permanentă, sub forma Parcului Național Munții Făgăraș, supranumit de presă și Yellowstone-ul Europei. Detalii despre cei 15 ani de activitate. 

Reintroducerea castorilor în România a fost realizată între 1998–2003, de către INCDS „Marin Drăcea” (fostul ICAS), în cadrul unui proiect național, cu mult timp înainte ca Fundația Conservation Carpathia să existe, și NU are legătură cu Fundația Conservation Carpathia.

Fundația Conservation Carpathia a derulat un proiect de reintroducere a castorilor în perioada 2021–2024, doar în județul Argeș, în cadrul programului european LIFE Nature, unde am translocat 62 de exemplare din nordul Munților Făgăraș pe râurile Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului. Detalii aici. Este falsă informația potrivit căreia Fundația Conservation Carpathia ar fi reintrodus 90 de castori pe râul Corund sau în zona Praid, la fel cum este falsă informația și că o familie de castori adusă de noi acolo ar fi blocat intervenția autorităților. 

Nu există evidențe sau documente care să indice că o familie de castori ar fi blocat intervențiile de la Salina Praid, așa cum nu există evidențe înregistrate oficial ale prezenței speciei în zona respectivă. 

Castorii au un rol esențial în ecosistem, mai ales în contextul schimbărilor climatice și a pierderii de biodiversitate. Subliniem faptul că în cazul în care specia ar fi pus în pericol salina sau orice alt obiectiv economic, există legislație în baza căreia se putea interveni („Plan de acțiune pentru conservarea la nivel național a populației de castor eurasiatic (Castor fiber), publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 22 bis din 7 ianuarie 2022). Solicităm ca discuția despre această situație să fie purtată onest și transparent, în baza unei analize tehnice, nu prin stigmatizarea unei specii care, în fond, contribuie la biodiversitate și la echilibrul ecosistemelor, și unde există un cadru juridic clar pentru gestionarea acestor probleme.

Credem în forța mass-media de a informa corect și echilibrat opinia publică. Societatea civilă și ONG-urile sunt ținta unor atacuri fără precedent, iar oamenii au nevoie să poată distinge adevărul de falsuri, să înțeleagă de unde vin pericolele adevărate. Fundația Conservation Carpathia reafirmă angajamentul său pentru adevăr și pentru protecția mediului. Invităm mass-media și publicul să se informeze din surse oficiale și verificate, pentru a evita răspândirea dezinformărilor care pot afecta grav imaginea și eforturile organizațiilor de mediu.

---- 

Sufoziunile din zona minei vechi de la Praid s-au extins în ultimele 24 de ore, pe orizontală și pe verticală, în zona minei vechi. Măsurile de evacuare temporară a populaţiei se menţin pentru cel puţin încă 20 zile. Însă, în timpul zilei, locuitorii pot reveni la domicilii pentru activități gospodărești. Accesul este controlat, dau asigurări autoritățile. Jandarmii și patrulele mobile mixte ale MAI monitorizează permanent situația, pentru siguranța localnicilor și a turiștilor. Cu ocazie Rusaliilor, începând chiar de astăzi, traficul pe strada Salinei este restricționat, pentru a preveni un aflux mare de turiști. Mai multe lucrări care pregătesc devierea albiei pârâului Corund au fost deja executate. 

FACIAS, plângere la PÎCCJ. Pericolul de la Praid și soluțiile, cunoscute din 2007

Dezastrul de la Salina Praid este imens și se pare că putea fi prevenit. Acum, instituțiilor statului își pasează vina. Apele Române arată către SALROM la fiecare solicitare primită. FACIAS a depus un denunț la PÎCCJ în care le include pe ambele. ”Inacțiunea acestora timp de 18 ani, în pofida avertismentelor și a soluțiilor tehnice oferite de specialiști, a culminat cu dezastrul ecologic care amenință viețile locuitorilor din zonă” arată comunicarea FACIAS. Pune pe masa anchetatorilor un studiu din 2007, numit ”Cum se poate preveni riscul pătrunderii apelor de suprafață în vechile Saline Praid”, realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale și Resurse Radioactive, în care este menționat explicit pericolul iminent al inundării Salinei Praid. Erau indicate atunci exact punctele unde s-au produs infiltrațiile în 2025. Soluția tehnică recomandată era devierea cursului de apă. În 2023 și 2024, au mai fost infiltrații, dar au fost ignorate. 

Se pare că-n 2012 au fost demarate niște lucrări, niciodată finalizate. 

În acest context, FACIAS solicită procurorilor demararea de urgență a unei anchete pentru identificarea și tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor care, prin decizii și inacțiuni, se fac vinovate de uriașul dezastru și efectele pe care acesta le va produce în continuare.

Citește și: • Am salvat castorii, am pierdut salina Praid. Când legile pentru animale ignoră oamenii, pierdem toți!

În 2016, un alt avertisment venea către Salina Praid, când castorii au format un baraj pe pârâul Corund și l-au deviat parțial. Salina a fost inundată, dar nu s-a făcut nimic. Și-n mai 2024, infiltrațiile s-au repetat. Salina Praid a fost doar închisă temporar. Asupra pârâului Corund, al cărui curs trebuia regularizat, vedem, de atât timp, nu s-a făcut nimic. 

În timp ce instituțiile statului, vedem, se arată cu degetul, dezastrul de la Praid este palpabil. O întreagă comunitate este pusă la pământ astăzi, au afacerile distruse, nu mai au un viitor economic, nu mai au nimic. Să ne uităm spre cer și să dăm vina pe ploaie? 

În scenariul dezastrului de la Praid nu apar doar cele două instituții, la capitolul vinovății, apar, așa cum puteți citi în link-ul de mai sus, și... castorii, dar aceștia din urmă trag după ei fundații finanțate cu milioane de euro și un miliardar filantrop din Elveția, Hansjörg Wyss. În schemă, mai apare și Fundația Conservation Carpathia. 

Directorii executivi ai Fundației Conservation Carpathica sunt biologii Barbara Promberger-Fuerpass (de origine austriacă) și Christoph Promberger (german la origine), veniți în România, separat, prin anii `90, căutând populații de lup. S-au întâlnit și au pus bazele fundației, care ar avea un buget de aproximativ 15 milioane de euro, mare parte din donații ale unor filantropi sau prin investiții făcute de investitori și diferite organizații. De-a lungul timpului, ei au ajuns printre primii cinci proprietari de pădure din țară, investind 100 de milioane de euro în conservarea a 25.000 de hectare de pădure și 65.000 de hectare de fond de vânătoare unde, acum, nu se mai vânează. 

Investițiile sunt enorme și diverse, iar printre investitori apare și filantropul elvețian, care a finanțat achiziția de terenuri în România, în contextul proiectului ”Yellowstone european în România”. De altfel, el apare și-n consiliul director al Fundației Carpathica. El ar fi și primul finanțator al fundației. Este foarte preocupat de mediu, în general, donațiile sale ajungând la sute de milioane de dolari în acest scop. S-ar fi îmbogățit în SUA, producând  șuruburi și plăci interne pentru oase rupte.

Revenind la cauza noastră, în România, au trecut zece ani de când Guvernul a alocat, din fondul de rezervă, 130 de milioane de lei pentru devierea pârâului Corund. Trebuia să fie făcut un lac și să se consolideze pereții. Dar au apărut castorii, care, firește, trebuiau protejați. Însuși ministrul Economiei acuză că ”inclusiv în cursul lucrărilor au fost avertizați să aibă grijă la populația de castori din acea zonă. Mi se pare hilar”. 

”Yellowstone european în România” i-a aparținut chiar lui Hansjörg Wyss, după ce a survolat cu elicopterul o zonă întinsă din Munții Făgăraș. El a pus condiția ca proiectul să fie ambițios și de conservare. Astfel, în 2021, Fundația Conservation Carpathia anunța că 90 de castori se vor întoarce în Munții Făgăraș, fiind vorba despre râurile Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului, arată Gândul. Castorii reintroduși în zonă ar fi construit baraje care au deviat cursul pârâului Corund, blocând lucrările de deviere a apei. Aici, adevărul e undeva la mijloc, știm că legislația existentă permite relocarea lor în caz de probleme majore. Dar mai știm cum, în România, un gândac pune pe butuci o hidrocentrală aproape finalizată sau o autostradă, pe motiv că trebuie să-i protejăm drepturile. Și mai știm că-n unele situații a fost de ajuns invocarea unei vietăți, fără ca ea să existe, cu adevărat, acolo, pentru a bloca proiecte naționale. 

În contextul acuzațiilor, prin care se intersectează cu situația de la Praid, Conservation Carpathia afirmă că ”ar fi fost foarte simplu pentru autoritățile responsabile să prindă această familie de castori și să o relocheze undeva” pentru a continua lucrările. ”Este important să nu căutăm țapi ispășitori în natură pentru a acoperi posibile deficiențe umane sau lipsa unor măsuri de prevenție. Castorii nu au apărut peste noapte, iar eventualele efecte ale prezenței lor puteau fi prevăzute și gestionate în mod legal și responsabil” mai transmite sursa citată. Citește aici mai mult

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News