€ 5.0919 →
|
$ 4.3707 →
|
Foto: Vasile Ilea
Pescarul Vasile Ilea a doborât recent un nou record. El a prins cel mai mare păstrăv curcubeu.
Vasile Ilea, unul dintre cei mai renumiți pescari din România, supranumit „Regele Păstrăvului din Ardeal“, a postat recent o fotografie cu un exemplar de păstrăv curcubeu prins în apele Lacului Tarnița.
Se pare că exemplarul este cel mai mare păstrăv curcubeu prins vreodată în România. Acesta a avut dimensiunea de 109 centimetri și a fost prins prin tehnica de spinning, după un drill intens care a durat mai multe ore, potrivit clujenii.
Vasile Ilea a avut în ultimii ani numeroase capturi impresionante, în lacurile de acumulare din Munții Apuseni. În primăvară, Ilea Anul trecut, el a prins un păstrăv de 106 centimetri, iar în 2023, un alt exemplar de 97 de centimetri, însă palmaresul său include exemplare și mai mari:
- un păstrăv de 130 centimetri;
- un păstrăv de 122 centimetri;
- un păstrăv de 97 centimetri;
- alți doi păstrăvi de 130 de centimetri.
CITEȘTE ȘI - De la fermă la raft: Afinele bio românești care păstrează gustul naturii prin știință
Cele mai multe capturi de păstrăvi uriași au avut loc pe Lacul Tranița de pe cursul Someșului Cald, însă pești destul de mari au fost prinși și pe Lacul Beliș-Fântânele.
Lacul Tarnița este situat la vest de Cluj-Napoca, între comunele Râșca, Mărișel și Gilău. Are o suprafață de 215 hectare și o adâncime de 70 de metri, care îi priește păstrăvului, un pește ce preferă apele reci și bine oxigenate.Adâncurile Tarniței mențin temperaturi scăzute chiar și în timpul verii, creând un mediu ideal pentru această specie, scrie Apuseni.info.
Aportul continuu de apă oxigenată și rece contribuie la menținerea unui nivel optim de oxigen dizolvat în Tarnița, esențial pentru sănătatea și creșterea păstrăvilor.
De asemenea, dimensiunile uriașe din Tarnița asigură un ecosistem bogat ce oferă hrană din belșug peștilor, cu numeroase organisme acvatice mici care servesc drept hrană pentru puietul de păstrăv. Pe măsură ce cresc, păstrăvii devin prădători, hrănindu-se cu pești mai mici, insecte și viermi. Un sistem ecologic echilibrat, cu resurse alimentare variate și abundente, permite păstrăvilor să se dezvolte la dimensiuni impresionante.
Mai mult decât atât, există foarte puțini prădători naturali de talie mare, care ar putea concura cu păstrăvul pentru teritoriu.
Un motiv mai puțin studiat ține de interzicerea navigației cu motoare poluante pe Lacurile Tarnița și Beliș-Fântânele. Mulți pescari au raportat că această măsură a contribuit la menținerea calității apei și la protejarea mediului acvatic, creând un habitat mai sănătos pentru păstrăvi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
