Prof. univ. dr. George Cristian Curcă a vorbit despre responsabilitatea medico-legală atunci când inteligența artificială sau roboții medicali sunt implicați în actul medical.

Prof. univ. dr. George Cristian Curcă, directorul INML, specialist în medicină legală și bioetică, a explicat că responsabilitatea medico-legală apare atunci când există o responsabilitate juridică. În cazul în care medicul folosește inteligența artificială, acesta este responsabil pentru alegerea mijloacelor actului medical.

„Responsabilitatea medico-legală, în sensul în care ați adus discuția, este conectată de o responsabilitate juridică. Adică s-ar pune problema responsabilității medico-legale atunci când devine o problemă de responsabilitate juridică și ar fi de lămurit dacă medicul are sau nu are o responsabilitate juridică în măsura în care a folosit un element de inteligență artificială de care el se delimitează spunând că nu a fost potrivit în deciziile pe care le-a luat.

Cred că o parte a răspunsului se leagă de faptul că medicul trebuie să-și aleagă mijloacele actului medical. Acestea rămân în responsabilitatea lui", a spus prof. univ. dr. George Cristian Curcă.

„Cine este responsabil pentru eroarea de diagnostic?"

Prof. univ. dr. George Cristian Curcă a oferit și un exemplu în acest sens. El a explicat un scenariu în care un medic folosește un software pentru diagnostic. Dacă software-ul greșește, responsabilitatea poate fi împărțită. Medicul poate fi responsabil pentru că a ales să folosească software-ul fără să verifice corectitudinea diagnosticului, dar se poate apăra prin invocarea ratei de eroare a programului sau a faptului că nu a fost informat despre aceasta.

„Dau un exemplu. Există un software de anatomie patologică, stai față în față cu pacientul tău și cu un laptop în față. El îți spune tot felul de lucruri pe care tu îl întrebi și tu în timpul ăsta le treci pe laptop, dar le treci direct în software-ul respectiv. Pacientul ar putea să știe sau ar putea să nu știe acest lucru.

Când umpli toate câmpurile necesare apeși un Enter și, din punct de vedere anatomo-patologic, acest software îți comunică diagnosticul în maximum 20 de secunde, indiferent cât de complicată pare să fie situația. După care, te uiți în laptop și îi spui pacientului care-i diagnosticul lui, bineînțeles folosindu-te de instrumentul software-ului pe care l-ai folosit.

Acum, că el știe sau nu știe cum ai ajuns la acest diagnostic este o altă problemă. Nu discut despre relația medic-pacient și depersonalizarea ei, nici despre faptul că pacientul ar putea să se considere înșelat în așteptările lui, în raport cu medicul lui curant, dar software-ul respectiv ar putea avea o eroare.

Presupunând că el are o eroare și medicul nu folosește posibilitatea de a verifica diagnosticul și l-a și comunicat, atunci se va merge direct pe eroarea de diagnostic, pe care, dacă admitem că s-a produs, la întrebarea „Cine este responsabil pentru eroarea aceasta de diagnostic?", aici sunt cele două răspunsuri posibile. Una este medicul curant pentru că el și-a ales mijloacele actului medical și putea să nu aleagă software-ul ăsta putea să aleagă altul sau niciunul, dar a preferat să-l aleagă și să-l folosească, fără să știe cât de bun e sau ce rată de erori are, că orice instrument are o rată de eroare.

Pe de altă parte, medicul se va apăra spunând că software-ul are o rată de eroare pe care a cunoscut-o, sau dacă nu a cunoscut-o, va spune că a fost înșelat că nu a cunoscut rata de eroare a software-ului pe care îl folosește, pe care l-a cumpărat sau i-a fost pus la dispoziție, și atunci eroarea lui e mai mică sau chiar nu e deloc, pentru că acestea sunt mijloacele actului medical pe care le-a folosit. Nu cunosc rezultatul unui astfel de proces", spus prof. univ. dr. George Cristian Curcă.

„Un astfel de proces ar fi îngrozitor"

Prof. univ. dr. George Cristian Curcă a explicat că un proces legat de erorile unui software medical ar fi devastator pentru pacient, medic și relația medic-pacient. Potrivit acestuia, chiar dacă programatorul sau inteligența artificială ar putea corecta rapid erorile, daunele umane și profesionale deja produse nu pot fi reparate.

„Nu pot să spun că ar fi un proces interesant, ar fi un proces îngrozitor, după părerea mea. Bineînțeles, cel care e pierzătorul e pacientul aici, dar în același timp și medicul, și relația medic-pacient, și actul medical, totul. Din punctul celălalt de vedere e simplu. La sfârșitul procesului va veni programatorul sau o altă inteligență artificială care va corecta, probabil, în câteva minute, erorile posibile și va face un software și mai bun. Dar reparația la ceea ce s-a produs nu se mai putea face, din perspectivă umană, profesională, a speranței pe care o are pacientul și a împlinirii profesionale pe care o are medicul.

Evident că medicul acesta nu va mai folosi mijloace de inteligență artificială ca să îl ajute în practica medicală în viitor. E foarte complicat după un astfel de eșec să te mai raportezi la actul medical. Prin urmare, sper să nu ajungem în astfel de situații", spus prof. univ. dr. George Cristian Curcă la emisiunea Academia de Sănătate, de pe DC News și DC Medical.

Video: