Ministerul Sănătății pregătește un tun de circa 400 de milioane de euro, care îi poate îmbogăți pe unii distribuitori și goli farmaciile. Paradoxal, românilor li se prezintă proiectul ca o mare realizare: Guverul reduce prețurile. Manevra ne aduce aminte de epoca lui Ceaușescu: carnea avea un preț accesibil, dar măcelăriile erau goale, fiindcă totul pleca la export. La fel se întâmplă astăzi cu medicamentele, produse care au prețuri controlate de stat, ca peste tot în lume. Ministerul Sănătății impune prețuri la cel mai mic nivel din Europa, astfel că distribuitorii cumpără citostatice sau antivirale din țară și le re-exportă în Europa. România a devenit unul dintre marii exportatori de medicamente de vârf, deși nu produce decât medicamente generice (respectiv copii ale produselor originale, după expirarea patentelor).Țările unde se vând medicamentele destinate românilor sunt Germania, Marea Britanie, dar și alte state bogate din Occident. Noi măsuri în acest sens vor deschide în câteva săptămâni și piața Ungariei vecine!
Prima aliniere la cele mai mici preţuri europene a avut loc în aprilie 2009, când Ministerul Sănătății a impus o reducere medie cu 15% a prețurilor la medicamente. Acest act proteja bugetul Sănătății, dar trebuia dublat de măsuri care să prevină exporturile paralele (cumpărarea produselor din depozitele românești și revânzarea pe piețele unde medicamentele sunt mai scumpe). Înlocuirea ministrului Ion Bazac cu...Adriean Videanu a lăsat lucrurile baltă. Exporturile paralele au crescut continuu şi ajuns la 18% din piaţă în 2010, ceea ce înseamnă peste 400 milioane de euro pe an. Ţinând cont că ţările către care se exportă (Germania, Marea Britanie, ţările nordice) au preţuri duble faţă de cele din România, profitul net al re-exportatorilor se cifrează la aproximativ 200 milioane de euro pe an. Pentru că fiecare țară are alocate cote de producție, pacienții au început să constate că nu mai găseau citostatice sau alte produse scumpe în farmacie.
Noua țintă pentru ”exportatori”: Ungaria
Principalele medicamente exportate sunt cele cu valoare mare şi volum mic, fiindcă se pot face profituri mari cu efort minim. De regulă, aceste medicamente sunt cele din Programele Naţionale, utilizate în cancer şi HIV. Lista medicamentelor re-exportate este de aproximativ 100 de produse. Exportatorii ”paraleli” cumpără cu banii jos medicamentele, fie de la distribuitori, fie direct din farmacii, în loc să-și aștepte banii cu lunile, de la CNAS. Cu toate că s-a văzut că sistemul nu aduce beneficii românilor, Ministerul Sănătății, condus de Cseke Atila, vrea să scadă și mai mult prețurile. Măsura de reducere cu încă 15% a preţurilor vizează exact medicamentele care se re-exportă, adică cele scumpe, din Programele Naţionale. Creşterea aşteptată a exporturilor este de încă aprox. 20%, ceea ce va conduce la re-exporturi de 800 milioane de euro și profituri anuale de 400 milioane. Acest artificiu va face medicamentele ”sustrase” românilor tentante pentru piața din Ungaria, nu doar pentru Occident. Consiliul Concurenței sau chiar SRI, fiindcă este o problemă de siguranță națională, ar putea verifica ușor ce firme fac exporturile și cine profită, dar este posibil ca în acte să apară off-shore-uri, care să ascundă identitatea adevăraților beneficiari.
Producătorii, determinați să abandoneze România
Prețurile din Europa sunt relaționate, iar o reduce puternică în România va determina, în timp, scăderi ale prețului pe piețele majore, cum ar fi Germania sau Franța. Producătorii de medicamente originale i-au propus lui Cseke Atila să suporte ei o parte din costuri, furnizând cu 15 la sută mai multe medicamente, în același preț, sau rambursând statului o parte din bani. Interesul lor este ca România să nu le afecteze prețurile pe piața europeană. Ministerul a refuzat. O hotărâre de guvern pentru recuperarea unei părți din sumele cheltuite cu medicamentele, de la firme, a fost emisă în 2009, de fostul ministrul Bazac, dar nici până astăzi nu s-au dat norme de aplicare.
Cseke Atila susține că dorește să ofere mai multe medicamente românilor, cu aceleași fonduri, dar de fapt, scopul sunt economiile la buget. Pe măsură ce distribuitorii ”paraleli” golesc piața și fac profit, statul cheltuie tot mai puțin cu tratamentele românilor, făcând economii.
Alt risc al politicii de prețuri îl reprezintă retragerea produselor moderne de pe piața românească. Pentru a nu le fi afectate prețurile din Europa, marile concerne vor renunța la România. Cotele de producție deja alocate vor atenua impactul, în acest an, dar efectele vor fi vizibile în 2012. Evident, dacă se va schimba politica, va dura un an sau doi până vor apărea din nou medicamente le moderne în farmacii. La fel ca pe vreme lui Ceaușescu, tratamentele de ultimă oră vor fi disponibile doar celor care primesc pachete de la rudele din Occident. Sau din Ungaria.
Citește și Cum erau românii să rămână fără medicamente străine. Culisele luptei PDL-UDMR
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
