Măsura, pregătită împreună cu experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), nu ia însă în seamă faptul că o reducere atât de drastică a creditării lovește în plin consumul privat, principalul motor al creșterii economice în acest moment: datele Institutului Național de Statistică arată că mai mult de trei sferturi din creșterea de 4% a Produsului Intern Brut (PIB) din primul trimestru s-a datorat consumului final al populației.
Limitarea creditării prin impunerea unor plafoane maxime în ceea ce privește gradul de îndatorare prevăzută în proiectul dezbătut de BNR ar putea avea un impact negativ de 1,8% pe an din PIB, respectiv un impact imediat de aproape 1% din PIB-ul de 908 miliarde de lei estimat de Comisia de Prognoză pentru 2018 dacă măsura este aplicată din 1 iulie așa cum intenționează banca centrală în acest moment, arată calculele raportate la datele oficiale ale BNR. În termeni nominali, impactul estimat pentru al doilea semestru din acest an este de peste 8 miliarde de lei.
O analiză comună a experților BNR și FMI, pe baza căreia a fost făcută practic propunerea de plafonare a gradului de îndatorare, arată că măsura va avea un impact uriaș asupra creditării populației de către bănci și companii de credite de consum. Impactul introducerii unui grad de îndatorare maxim de 40% ar avea un impact negativ de 18% în cazul creditelor ipotecare nou acordate și de 15% în cazul creditelor de consum. Impactul real va fi însă chiar mai mare deoarece BNR are în vedere impunerea unor plafoane mai mici.
Datele agregate de Banca Națională arată că împrumuturile noi acordate de bănci populației au fost de circa 31 miliarde de lei anul trecut, creditele de consum reprezentând 60% din volumul total. La acestea se adaugă circa 5 miliarde de lei împrumuturi acordate de companiile de credite de consum, conform calculelor efectuate pornind de la datele raportate de asociația societăților financiare ALB. Vorbim așadar de un total de peste 36 miliarde de lei credite acordate anual populației.
Calculat la această sumă de 36 miliarde de lei și luând în calcul mediana gradului de îndatorare pentru diverse tipuri de credit, impactul noilor reglementări asupra volumului de credite noi ar fi de 15 miliarde de lei sau 1,8% din PIB pe an. Potrivit aceleiași analize BNR-FMI, mediana gradului de îndatorare a fost de aproximativ 27% pentru credite de consum, respectiv 46% pentru credite ipotecare. Datele includ însă doar creditele acordate de bănci, în condițiile în care nu există statistici oficiale privind activitatea companiilor de credite de consum. Potrivit informațiilor noastre, pe acest segment, gradul mediu de îndatorare poate fi estimat la circa 50-55%.
Scăderea consumului și a economiei va avea un impact vizibil inclusiv la nivelul bugetului de stat, în principal prin reducerea încasărilor din TVA, care reprezintă cea mai mare parte a veniturilor fiscale ale statului (peste o treime din total). Mai mult, scăderea PIB nominal și a veniturilor la buget concomitent cu menținerea la același nivel a cheltuielilor bugetare deja asumate de Guvern ar face ca ținta de deficit bugetar de 3% din PIB să devină misiune imposibilă.
Având în vedere că în primul trimestru din acest an economia românească a pierdut din viteză - a crescut cu numai 4% an la an și a stagnat față de trimestrul anterior - tot ceea ce i-ar lipsi în acest moment ar fi o măsură care o lasă fără combustibil pentru principalul său motor – consumul. Zeci de mii de români nu vor mai avea acces la credite pentru a-și finanța nevoile curente, iar cei care au luat deja un credit și vor să-l refinanțeze nu vor mai putea și vor rămâne captivi în contracte ale căror rate cresc de la o lună la alta din cauza majorării dobânzilor. Și mai grav, BNR nici nu vrea să audă de vreun argument logic, deși la ultima întâlnire cu bancherii aceștia din urmă au bătut cu pumnul în masă și au avertizat că impunerea unor limite de îndatorare atât de drastice ar avea un efect de domino în întreaga economie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
