€ 5.0920 →
|
$ 4.3641 →
|
Donald Trump a spus recent că Ucraina are șanse să câștige războiul. Întrebat dacă acest scenariu este posibil, fostul președinte Traian Băsescu a oferit o analiză sumbră a situației.
„Nu știm dacă și mâine Donald Trump va spune același lucru. Este posibil, dar nu știm. Dacă spune același lucru, să vedem cum s-ar putea întâmpla asta. Eu nu cred că armata rusă va putea fi scoasă din teritoriile pe care deja le-a ocupat. E o singură variantă: SUA pun la dispoziția Ucrainei rachetele cu care să lovească Moscova, Leningrad și să se asigure că, într-o astfel de situație, Vladimir Putin nu va utiliza arma nucleară. Lucrurile se complică. Dacă s-ar pune problema ca Rusia să piardă războiul în Ucraina, nu va ezita să folosească lovituri nucleare limitate”, a zis Traian Băsescu.
Fostul șef al statului crede că o eventuală înfrângere a Rusiei ar fi de neacceptat pentru Kremlin
„Dacă Putin pierde războiul, Federația Rusă se destramă. Putin, ca politician, dispare pur și simplu dacă ar fi așa. Pierderea războiului în Ucraina înseamnă dispariția lui politică. Înseamnă destrămarea Imperiului Rus și atunci... costurile sunt enorme. Nu va ezita să folosească lovituri nucleare în Ucraina, lovituri nucleare tactice. Este o bombă nucleară mai mică decât cele de la Hiroshima și Nagasaki, dar care va fi lansată în zone în care să producă maxim de pagube armatei din Ucraina și infrastructurii din Ucraina, ceea ce va face țara absolut nefuncțională, aproape nelocuibilă în zonele de acțiune a armamentului nuclear. Sunt arme nucleare tactice, lovituri nucleare de mică putere, dar cu efecte directe pe infrastructură și pe armată”, a mai spus Traian Băsescu într-o emisiune cu Silviu Mănăstire și Bogdan Chirieac la România TV.
Totuși, fostul președinte a zis că discuția a mers prea departe: „Nu se pune problema azi ca Rusia să lanseze vreo armă tactică”.
Explozia în sine nu ar afecta direct România. Norul radioactiv ar putea însă traversa granița în funcție de vânt și precipitații. Nordul și Estul țării ar fi cele mai expuse în scenariul unui vânt dinspre est. Efecte sociale și economice ar fi legată de panică, presiune pe rețelele de sănătate, posibil val de refugiați din Ucraina.
Apă îmbuteliată (2 litri/persoană/zi pentru 3 zile)
Alimente neperisabile (conserve, biscuiți, batoane energizante)
Lanternă + baterii de rezervă
Radio portabil cu baterii (pentru informații oficiale)
Încărcătoare + baterie externă
Medicamente personale esențiale + trusă de prim ajutor
Haine de schimb + încălțăminte de interior
Produse de igienă minimă (șervețele, săpun, dezinfectant)
Copii după acte importante, bani cash
În caz de alertă oficială, cea mai importantă regulă este adăpostirea imediată în interior (ideal la parter sau subsol), închiderea ferestrelor și a ventilației și urmărirea instrucțiunilor transmise de autorități (DSU/IGSU).
Populația trebuie pregătită să reziste de la 72 ore până la 7 zile în situații de criză în mod autonom, până la intervenția guvernelor!
La Consiliul JAI de la Copenhaga miniștrii au subliniat că populația trebuie pregătită să reziste de la 72 ore până la 7 zile în situații de criză în mod autonom, până la intervenția guvernelor, practica formării de stocuri de resurse esențiale pentru subzistență fiind cheie pentru supraviețuire.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a participat la sesiunea Afaceri Interne a Consiliului informal Justiție și Afaceri Interne, organizată la Copenhaga, Danemarca, de către Președinția daneză a Consiliului UE. Despre acest subiect a declarat:
„Țările europene nu sunt în prezent pregătite suficient pentru intervenția în caz de dezastre naturale, industriale sau asociate unor atacuri militare. Publicul, cetățenii și comunitățile din toate țările europene trăiesc încă la un nivel de mental colectiv format în vremuri de pace, calm și liniște. În realitate, lucrurile s-au schimbat pe alocuri radical și reacția logică este să te adaptezi realității, să fii pregătit pentru ea, indiferent ce eforturi implică.
Reziliența societăților implică resurse, cooperare între țări și cooperare între guverne și cetățeni presupune onestitate si responsabilitate în explicarea acestei noi realități cetățenilor și în paralel pentru alocarea resurselor necesare. Orice domeniu trebuie privit acum prin lentila securității și siguranței individuale, colective publice și naționale, inclusiv apărarea civilă. De aceea se impune o cooperare strânsă și integrarea între cea civilă și cea militară, așa cum este concepută deja la nivelul NATO. În efortul de conștientizare a noii realități securitare, primul pas trebuie făcut chiar de către lideri, de cei care conduc guvernele si țările, de a-și adapta concepțiile și deciziile la această nouă realitate: pentru o vreme relativ îndelungată, toate politicile trebuie privite din perspectivă securitară, de la organizarea modelului economic național, educație, administrație etc. și până la apărare civilă și ordine publică. Apoi, populația trebuie pregătită pentru a confrunta situații severe.
La Consiliul JAI de la Copenhaga miniștrii au subliniat că populația trebuie pregătită să reziste de la 72h până la 7 zile în situații de criză în mod autonom, până la intervenția guvernelor, practica formării de stocuri de resurse esențiale pentru subzistență fiind cheie pentru supraviețuire”.
Așadar, românii trebuie să fie pregătiți pentru a supraviețui în autonomie totală timp de până la 7 zile, în eventualitatea unei crize majore, fie că este vorba despre un dezastru natural, blackout electric, atac cibernetic, sau chiar un conflict militar.
În contextul internațional tensionat și al creșterii riscului de crize neprevăzute (cutremure, pene de curent majore, atacuri hibride, perturbări în lanțurile de aprovizionare), autoritățile europene recomandă fiecărui cetățean să fie pregătit individual. Acest lucru nu este un semn de panică, ci o măsură de responsabilitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
