Din timp în timp, presa este alimentată cu previziuni despre cutremure. Astfel, putem afla care va fi intensitatea unui seism, când va avea loc, câte clădiri vor cădea și câte victime vor fi surprinse sub dărâmături. DeCe News, în colaborare cu Dan Lungu, profesor de siguranța construcțiilor la Universitatea de profil din București, a alcătuit o istorie a acestor predicții și a ridicat câteva ipoteze privind intențiile prezicătorilor. De asemenea, veți vedea cum s-a raportat presa românească la acest fenomen.
Un vânzător are ca obiectiv creșterea temerilor populației, care ar achiziționa pagere sau sisteme individuale de protecție. Autoritățile, care nu au luat măsuri pentru consolidarea clădirilor, doresc să liniștească opinia publică. Însă, nu toți ”vizionarii” doresc să-și facă reclamă ieftină sau să manipuleze opinia publică. În 1974, reputatul savant Dumitru Enescu estima, în revista Academiei Române ,”Géophysique”, că între anii 1975 și 1980 magnitudinea maximă a unui cutremur nu va depăși 6,5 grade pe Richter. El își baza prognoza pe calcule privind energia acumulată în zona Vrancea. Revistele Academiei aveau o circulație restrânsă, presa generalistă nu publica materiale despre cutremure, în sistemul cenzurii, deci nimeni nu poate bănui că studiul profesorului Enescu ar fi vizat opinia publică. A fost doar o încercare nereușită privind prognozele, în domeniu.
Cutremurul din 1977 a avut 7,2 grade. la momentul seismului, Ceaușescu era în Nigeria, pregătindu-se să plece în Spania. Mass media oficiale au fost complet paralizate, atât din cauze tehnice, cât și legate de controlul informațiilor (cenzorii nu știau cum să reacționeze, în lipsa lui Ceaușescu). Până la urmă, a doua zi după tragedie, prima pagină din Scînteia informa poporul doar cu privire la decretul prezidențial în care se declara stare de necesitate pe întreg teritoriul României. Restul spațiului din ziar era ocupat cu subiecte precum vizita dictatorului în Nigeria sau semnarea protocolului româno-sovietic în domeniul agriculturii.
Abia pe 6 martie, la două zile de la eveniment, ziarul trata subiectul. Nicolae Ceaușescu se întorcea din Nigeria și vizita clădirile prăbușite. Articolul din Scînteia se întindea pe 3 pagini. Pe lângă obișnuitele laude la adresa dicatorului, publicația dădea cifre exacte cu privire la numărul de clădiri avariate și cel al persoanelor decedate și rănite.
Eșecul nu l-a făcut pe prof. Enescu să renunțe. Adevărul scria în 1997 despre o altă previziune a acestuia, care spunea că între anii 2000-2008 va avea loc un cutremur de 7, 5 grade.
Doi ani mai târziu, în 1999, Jurnalul Național era la rândul său păcălit de un ”specialist” și scria că în anul 2005 se va produce un cutremur cu magnitudinea mai mare de 7 grade. Susținătorii acestei teorii erau Dumitru Enescu și un new entry: Gheorghe Mărmureanu. Argumentul prezentat de cei doi: intervalul de succedere a seismelor mari nu este de 30 de ani, cum se credea, ci de 18.
După acest avertisment care nu s-a adeverit, Mărmureanu este citat de presă cu prognoze schimbătoare, ba chiar care se bat cap în cap. Cutremurul major e anunțat la nivelul anului 2006, apoi în 2007, fiind ulterior ”reprogramat” pentru 201o... timp în care nu s-a întâmplat nimic grav. Ultima declarație a lui Mărmureanu, în Gândul, spune că ”Vrancea toarce” și până în 2040 putem sta liniștiți.
Nici OTV nu putea lipsi din spectacolul ”previziunilor”. Tabloidele l-au făcut celebru pe un oarecare Hâncu, care s-a hazardat să avanseze o zi la care va avea loc cutremurul, respectiv 15 ianuarie 2000, iar evenimentul a fost intens mediatizat de Dan Diaconescu. Mai prudente au fost vrăjitoarele. Acestea susțineau în același an, 2000, în ziarul Național, că isteria seismului apocaliptic este inutilă, un cutremur major nefiind posibil prea curând.
Prognoze privind distrugerile materiale
În ceea ce privește daunele provocate de un cutremur puternic, ziarul Acuz scria, în 1993, că 70% din clădirile Bucureștiului s-ar face una cu pământul. România Liberă avertiza în, iunie 1997, că 8 milioane de imobile din țară s-ar putea prăbuși. Evenimentul Zilei informa că ar cădea jumătate din clădirile din România. România Liberă revenea în luna august a aceluiași an și spunea că 300 de clădiri ar cădea în București dacă se mișcă pământul prea tare, citândul pe primarul Viorel Lis.
Adevărul scria și el despre subiect, la 14 decembrie 1999. În material se arăta că 110 clădiri din Capitală se vor prăbuși sigur. La acea vreme, declarația era făcută de Nicolae Noica, ministrul Lucrărilor Publice, care publica lista celor 110 de clădiri încadrate în clasa 1 de risc seismic.
Dacă înainte de anul 2000 se ridica problema banilor când venea vorba de renovarea clădirilor, în 2011, România Liberă spune că există bani, dar oamenii nu vor să părăsească blocul în timpul lucrărilor, chiar dacă sunt terifiați de cutremur. Alții garantau cu viața lor că blocul ștampilat cu roșu nu ar avea nicio problemă.
În martie 2011, Jurnalul Național a publicat un interviu cu Gheorghe Mărmureanu, care ar fi spus ”nu cred sunt sigure clădirile construite după 1989”. Astfel, se muta subiectul, de la consolidare la inspecție. În același interviu, spunea că unda de șoc a următorului mare cutremur se va propaga mai mult spre Chișinău, deci bucureștenii pot sta liniștiți.
Predicții privind numărul victimelor
Legat de numărul de victime, acesta variază de la ziar la ziar și de la an la an. Ziua scria în 1998 că un cutremur de 7,5 ar face 160.000 de victime, în zona Vrancea, dacă s-ar produce noaptea și ”doar” 10.000 dacă ar avea loc ziua. Gândul scria, în 2007, că jumătate din populația Bucureștiului ar trece pe lumea cealaltă. Totul depinde de momentul în care are loc seismul, în acelaș articol spunându-se că numărul victimelor ar scădea cu 45% în cazul în care cutremurul ar avea loc ziua. România Liberă era de părere, în anul 2009, că nu ar exista mai mult de 6.500 de morți. O dezbatere extrem de aprinsă a pornit de la un material publicat pe site-ul primăriei, în același an, fără nicio concluzie.
Specialiștii, acuzați de omor din culpă după o prognoză liniștitoare
În Italia, în anul 2009, în provincia L'Aquila a avut loc un mare cutremur ce a lăsat în urmă 308 morţi şi zeci de mii de răniţi. Acelaşi tip de preziceri care sunt făcute la noi le făceau şi seismologii din Italia. După dezastru, aceștia au fost acuzați pentru omor din culpă, considerându-se că cele 308 victime s-au înregistrat din cauza incapacității oamenilor de știință de a prezice cutremurul.
Imediat cei 4 seismologi acuzați au primit sprijinul a 5000 de membri ai comunității științifice. Savanții spun că deocamdată nu se poate prezice cu exactitate data și ora la care va avea loc un cutremur (deși mulți dintre ei fac astfel de predicții). Procurorii au recunoscut această imposibilitate, dar au spus, pe bună dreptate, că este o diferență majoră între a susține că nu se poate prezice un cutremur și a da un mesaj optimistic populației cu privire la posibilitatea producerii unui seism.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
