EXCLUSIV  Vremea, amenințările care pun în PERICOL omenirea și mediul său de existență. Dialog cu prof. univ. dr. Mircea Duțu

DCNews Team / 25 apr 2017 / 22:07 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Iarna 2016–2017, mai severă ca de obicei, și episodul rece din ultima săptămână au ridicat semne de întrebare suplimentare asupra realității fenomenului încălzirii globale și a efectelor sale, în frunte cu schimbările climatice. 

La nivel internațional, poziția tranșantă anti-climă a administrației Trump pune în pericol aplicarea Acordului de la Paris din 2015. În același timp, alte probleme ecologice majore – poluarea aerului cu particule fine, smogul electromagnetic și amenințările sale ori produsele chimice  ș.a. – și efectele lor sanitare, „sparg” lacătele „obrocului” impus de grupurile interesate și se arată opiniei publice în toată periculozitatea lor pentru om și natură.

Un scurt dialog pe asemenea teme vă propunem cu dl. prof. univ. dr., dr. h. c. Mircea Duțu, Președintele Universității Ecologice din București (UEB) și al Centrului pentru Ecologie prin Drept (CED).

– Domnule profesor, în fața „iernii din plină primăvară” trăită zilele trecute să mai credem în teza„ încălzirii globale”?

– Da, dar cu unele nuanțări și precizări absolut necesare. Asemenea excepții (aparente) de la regula global warming nu o infirmă ci, dimpotrivă, o confirmă. Episodul hibernal a marcat o mică parte a planetei, iar la nivelul mediilor globale, efectul său va rămâne puțin semnificativ. El survine,  de altfel, în contextul în care, răstimpul ianuarie – martie 2017 a fost catalogat drept cel mai blând din perspectiva temperaturilor medii, din istoria înregistrărilor meteorologice (post-1880), astfel că soarta lui 2017 în rândul „celor mai călduroși ani” nu este încă jucată. În alt registru, mi se pare însă că este o nouă lecție a faptului că nu se cuvine, cel puțin la acest moment, să vorbim de o „schimbare a climei”, nici măcar de „schimbări climatice” profunde, radicale, ci, mai degrabă, de „dereglări” ale acesteia. Am trăit deci o „dereglare a climei de primăvară europeană autentică”, cu tendința ca asemenea fenomene să devină mai frecvente și mai radicale. 

– Rămâne „schimbarea climei” cea mai importantă și mai gravă problemă ecologică a timpurilor noastre?

– Oficial, fără îndoială că da! La Paris, în decembrie 2015, toți liderii lumii au adoptat, prin consens, noul Acord de acțiune planetară împotriva încălzirii globale. Obiectivul de a nu depăși o creștere a temperaturii medii globale cu 20 C și, dacă se poate, cu 1,50 C în 2100 față de nivelul epocii preindustriale (ante 1900) a fost proclamat ubi et orbi! La 22 aprilie a.c. s-a împlinit un an de când, în mod simbolic, s-a deschis spre semnate documentul, intrat în vigoare în noiembrie 2016. Intenții frumoase și chiar pioase, dar acțiuni concrete a minima! Spre a răspunde concret întrebării dvs., personal, cred că alte probleme, precum cea a poluării chimice și a celei electromagnetice sunt chiar mai acute. Descoperirile științei ne arată că, de exemplu, perturbatorii endocrini, glifosatul sau câmpurile electromagnetice (CEM) reprezintă pericole imediate și majore pentru sănătatea umană, iar acțiunea prevenirii, limitării efectelor și gestionării raționale a utilizării lor constituie, astfel, o prioritate absolută. Dintre acestea, poluarea electromagnetică mi se parte a reprezenta o provocare majoră chiar pentru viața pe Terra!

– Nu este o exagerare, sub impresia evenimentelor momentului?

– Deloc! Specialiști mai reputați decât subsemnatul au atras atenția de mai mult timp asupra dimensiunii implicațiilor sanitar-ecologice ale acestei poluări aferente dezvoltării tehnologiilor comunicațiilor fără fir. Așa, de pildă, într-un studiu recent, dr. Barrie Trower (The Cooking of Humanity, 2015), specialist în armele cu microunde, atrăgea atenția că „extinderea necontrolată a sistemelor de telefonie mobilă este cel mai grav genocid pe care această planetă l-a cunoscut vreodată”. La rândul său, încă din anul 2000, dr. R. Becker, dublu nominalizat la Premiul Nobel pentru medicină, susținea că „Principalul factor de poluare a mediului este proliferarea câmpurilor electromagnetice cu impact mult mai mare la scară planetară decât încălzirea globală sau poluarea chimică”.

Riscul major este acela că, bombardați cu evenimentele meteo extreme și cu spectaculozitatea lor, să ignorăm faptul că ceea ce avem în farfurie, ne înconjoară în apartament ori ne afectează invizibil și inodor prin folosirea telefonului mobil și a internetului, ne degradează insidios calitatea vieții și distrug în mod ireversibil sănătatea generațiilor prezente și viitoare!

– Din această perspectivă, care ar putea fi, după dvs., astăzi, pericolul ecologic numărul unu?

– Indiscutabil, poluarea electromagnetică! Este cea mai amplă, mai rapidă și mai radicală influențare a formelor de viață existente pe Terra cunoscută până acum! Principalul fapt care o califică astfel rezidă în aceea că, fiind analogă circuitelor bioenergetice ale organismelor, inclusiv cel uman, interferează cu acestea și le perturbă până la destructurare. În condițiile în care 95% din populația globului este acoperită cu semnal GSM, peste 6 miliarde de pământeni dispun de un telefon mobil și modul de a fi al fiecăruia este dictat de internet, smogul electromagnetic acoperă întreaga atmosferă a planetei, de la suprafața terestră și a mărilor și oceanelor și până la circumferința de navigare a sateliților astfel, dincolo de acestea, devenind o „electro-magneto-atmosferă”. Ne putem adapta așa rapid, „în orb”, la un atare impact? Ne putem  asuma un asemenea risc ori să aplicăm regula „scapă cine rezistă sau poate”?

Efectele posibil cancerigene ale expunerii la CEM sunt științific constatate și oficial recunoscute, iar în fața incertitudinii științifice aparente și interesat cultivate, nimeni nu pare a lua problema în serios și a trece la acțiuni ferme, sperând (în deșert!) că progresele tehnico-științifice vor rezolva de la sine problema și vor depăși dificultățile.

Suntem deja la momentul de răscruce! Orice întârziere ne poate costa deosebit de scump, deopotrivă în termeni de sănătate umană și calitate ecologică a cadrului de viață! 

– Una dintre cele mai dificile probleme ale domeniului o reprezintă cea  a cunoașterii efectelor CEM și ale riscurilor antrenate de expunerea la undele electromagnetice și prezentarea acestora publicului spre a se manifesta și decide în consecință. Cum stăm cu aflarea adevărului „electromagnetic”?

– În condițiile în care omenirea intră tot mai evident în „era post-adevărului” (post-truth), asemenea domenii, prin specificul și interesele aflate în joc, sunt printre cele mai expuse ascunderii rezultatelor cercetării științifice, ca și manipulării acestora. Mai mult decât atât, se fac presiuni greu de suportat asupra specialiștilor spre a nu dezvălui pericolele și riscurile astfel generate.

Așa, de exemplu, în octombrie 2016, neurologul britanic dr. Sarah Starkey a denunțat într-o lucrare presiunile făcute asupra Grupului de consultanță pentru radiația neionizantă (AGNIR) pentru elaborarea documentului din 2012 privind riscurile și nivelurile de expunere la CEM recomandate și în virtutea cărora autoritățile ne liniștesc și nu întreprind nimic pentru prevenirea și combaterea poluării electromagnetice!

Mai recent, în scandalul „Monstanto Papers” justiția americană a descoperit documente potrivit cărora bine-cunoscuta multinațională dorea să determine personalități care să nege efectele cancerigene ale glifosatului, componentul celebrului erbicid „Roundup”! În fine, nu întâmplător, la nivel global, anul 2016 a fost marcat de un trend paradoxal: în timp ce  radiațiile antropogene provenite din GSM și Wi-Fi continuă să crească rapid, are loc o scădere spectaculoasă a cercetărilor științifice asupra riscurilor posibile în domeniu.

Tăcerea care tinde a fi astfel impusă asupra pericolelor CEM pentru sănătatea publică și calitatea mediului este una vinovată, până aproape de crimă împotriva umanității și trebuie evitată cu orice preț.

– Care este prioritatea în această privință?

– Revendicarea cetățenească a „right to know” în materie de poluare electromagnetică, a gradului de manifestare, a efectelor posibile, nevoia aplicării principiului precauției.

Trei paliere trebuie vizate simultan în acest sens: cel legislativ, prin consacrarea unui atare drept civico-revendicativ, pe calea informării, conștientizării și acțiunii publice și decizionale, consultându-se publicul în mod real asupra acestei problematici și asigurarea accesului la justiție și încurajarea exercitării sale pentru cunoașterea adevărului.

[citeste si]


Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27