O nouă mutație bacteriană, invizibilă și extrem de rezistentă la antibiotice, se răspândește fără a fi detectată, amenințând să transforme infecții tratabile în boli aproape...
Totul a început în 2003, într-un spital japonez, unde cercetătorii au identificat o tulpină de Escherichia coli în urina unui pacient. Această variantă purta o genă necunoscută până atunci, capabilă să o facă invulnerabilă la aminoglicozide - o categorie importantă de antibiotice care include streptomicina și gentamicina. Gena a primit numele npmA și a atras imediat atenția comunității științifice internaționale.
Bruno González Zorn, microbiolog și profesor la Universitatea Complutense din Madrid, spune că acest fragment genetic a devenit de-a lungul anilor „o fantomă” care circulă fără a fi observată. Recent, echipa sa a analizat un eșantion uriaș de două milioane de genomuri bacteriene și a descoperit o mutație a genei inițiale - npmA2 - prezentă în spitale și ferme din cel puțin șase țări. El avertizează că această mutație, combinată cu alte mecanisme de rezistență, ar putea transforma unele infecții în boli „practic incurabile”.
Problema supermicrobilor rezistenți la toate antibioticele a fost discutată în septembrie 2024, la sediul ONU din New York, unde lideri globali au calificat fenomenul drept „una dintre cele mai urgente amenințări la adresa sănătății globale”. Potrivit datelor OMS, cu doar cinci ani în urmă, 1,3 milioane de oameni au murit din cauza infecțiilor cauzate de bacterii rezistente, iar 20% dintre victime aveau sub cinci ani. Gena npmA2 ar putea accelera această criză, întrucât are abilitatea de a fi transferată între diferite bacterii.
„Am detectat începutul răspândirii sale globale”, spune González Zorn. El și colegii săi au găsit gena în Clostridioides difficile - o bacterie care provoacă diaree severă și uneori fatală - în țări precum Regatul Unit, Germania, SUA, Australia, China și Franța. Cercetătorul subliniază gravitatea acestei descoperiri: „De obicei, mecanismele de rezistență nu oferă imunitate împotriva unei întregi familii de antibiotice. Nu există un singur mecanism de rezistență care să anuleze toate penicilinele sau toate tetraciclinele, dar acest mecanism oferă rezistență completă la familia aminoglicozidelor”.
Rezultatele vin în urma unei analize realizate cu ajutorul bazei internaționale de date AllTheBacteria, unde s-a observat că npmA2 este încă rar întâlnită: doar 0,34% dintre tulpinile de Clostridioides difficile analizate conțineau această genă - aproximativ 100 de cazuri. Totuși, ea a apărut și într-un spital olandez, în timpul unui focar de Enterococcus faecium, o bacterie asociată cu infecții severe în spitale. Studiul a fost publicat în revista Nature Communications, cu contribuția a șapte instituții importante, printre care Institutul Pasteur și Universitatea din Cambridge.
„Trebuie să acționăm acum pentru a detecta gena din timp”, atrage atenția González Zorn. „Adesea descoperim gene noi abia după ce s-au răspândit deja în numeroase secții de terapie intensivă din mai multe țări, și atunci este prea târziu. Însă de data aceasta am observat că se răspândește în tăcere și că nu este prezentă în Spania. Este un moment foarte bun pentru a dezvolta instrumente de detecție și a împiedica răspândirea ei. Sau, cel puțin, să o depistăm suficient de devreme pentru a izola pacienții și a ști cu ce ne confruntăm”. El adaugă: „Dacă am fi găsit-o în 20 sau 30 de secții ATI din Spania, ar fi fost un dezastru; ar fi fost prea târziu. Partea bună e că încă avem timp să luptăm, dar trebuie să acționăm acum.”
Rafael Cantón, coordonatorul laboratorului de microbiologie de la Spitalul Ramón y Cajal din Madrid, avertizează că și-a început cariera într-o perioadă în care majoritatea bacteriilor răspundeau bine la antibiotice. Acum, spune el, abuzul de medicamente a dus la apariția unor tulpini imposibil de tratat.
„Aminoglicozidele sunt antibiotice utilizate pe scară largă în combinație cu altele, de exemplu în tratamentul tuberculozei sau pentru bacteriile care provoacă pneumonii asociate ventilației mecanice în spitale”, explică Cantón. „Sunt îngrijorat [de răspândirea globală a genei npmA2] pentru că pierdem, treptat, grupuri întregi de familii de antibiotice”, conform El Pais.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News